Mediu
Citii dis-de-dimineață: “Lucreția pleacă și ea în SUA, în Ianuarie 2003”. Știu că e greu de crezut și că întrebările vi se bulucesc în minte: de ce pleacă?; o gonește cineva?; cum a obținut viza?; cine dracu’ e Lucreția?
Lucreția este, așa cum am aflat din paginile color ale unui cotidian, una din vrăjitoarele afectate de lipsa de publicitate. CNA-ul, acest neobosit luptător pentru programe pline de substanță intelectuală (vezi Vacanța Mare, Babilonia, Din dragoste ș.c.l.), a interzis aparția pe posturile de televiziune a vrajitoarelor. Ca urmare, turma celor doritori de aflarea viitorului s-a impuținat, veniturile vrăjitoarelor au scăzut, ce spun eu, s-au prăbușit.
Nu am aflat încă dacă există și o explicație pentru această interdicție, dar pot să fac niște presupuneri:
- În primul rand, afectează vocabularul redactorilor de emisiuni. Oricât de inventiv ai fi, oricâte DEX-uri ai consulta, nu poți găsi prea multe eufemisme care să suplinescă definiția adevărată pentru cei care apelau și apelează la serviciile acestor profesioniste. Așa s-a ajuns l-a abuzarea termenului “naiv”, termen care trebuie să-l înlocuiască pe cel la care ne gândim cu toți: Bă, fraților, cum puteți fi atât de proști, bă?!!!
- Și ce facem cu problema discriminării? Majoritate “naivilor” erau doamne și domnișoare aflate în distres, bărbații fiind foarte, foarte slab reprezentați.
- Pe urmă, toate aceste vrăjitoare apăreau pe ecran pline de aur: inele, brățări, cercei, medalioane, colane, coroane. Fiecare din ele purta cate un sfert din rezerva națională de aur a României. Păi să nu se înverzească de invidie persoanele de genul feminin?!! Dar guvernatorul Băncii Naționale?!
- Foarte telegenice, pline de carismă și îmbrăcate cu fuste crețe și pline de sclipici. Pulsul lui Cătălin Botezatu urca lejer la 103, iar Mihaela Tatu era redusă la o singură femeie. Plinuță, dar una singură.
Așa că nu e de mirare că nu mai au voie la teveu.
Lucreția si-a pierdut mare parte din clientelă, globul de cristal s-a încețoșat, a început să nu mai “vadă” bine și s-a dus la oftalmologu’ șatrei care i-a spus să-și ia catrafusele și să plece în America unde lumea nu s-a ticăloșit și mai crede în minuni.
Biata Lucreția, singură printre străini! De la această înstrăinare li s-a tras și suratelor ei care au migrat către vestul Europei. Fiind ele singure și neavând pe nimeni care să le mângâie, se apropiau de oameni, chiar și pe stradă, într-o încercare disperată de comunicare. Dar nevorbind limba, nu prea reușeau să se facă înțelese și se mulțumeau cu un portofel, un lănțișor, o țoală de pe raftul unui magazin, ce dă Domnu’, ca sunt modeste.
Am aflat că încercările lor de comunicare au dus la împuținarea locurilor de muncă pentru cei fără anvergură. Aceștia din urmă s-au văzut nevoiți să muncească la spălat de parbrize și chiar, Doamne ferește, în construcții. Mâine, poimâne ajung bieții de ei, oameni cinstiți cu familie și datorii la întreținere.
Așa că dacă va gândeați cumva să mergeți la vrăjitoare, să aflați numerele câștigătoare la bingo, nu aveți unde merge. Puteți să umblați bezmetici și o săptămână fără măcar să auziți cuvântul “vrăjitoare” chiar dacă ieșiți din apartament. Nu știu cum se vor descurca fără ele Institutul de Seismologie și cel de Statistică.
Desigur, mai rămâne Urania.
17.12.2002
0147917
0
