Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Proză

Медведь Медведь Держи дверь

3 min lectură·
Mediu
Oare de ce mi-oi fi adus aminte de îndepărtata-mi copilărie? Cum de mi-a venit în minte bătrânul nostru profesor de limba rusă care ne cerea să-i spunem pe nume, adică Alexandru Ivanovici, și nu tovarășe (tavarișci) profesor. (учитель)
Multe am mai învățat și de la dumnealui. Mi-aduc aminte despre vacile din rasa Kostroma care dădeau peste 50 litri de lapte pe zi, despre muncitorul Stahanov care spărgea norma zilnic, cu sute de procente, despre savantul Miciurin care a aclimatizat meri și cireși până dincolo de cercul polar, despre savantul Țâțân și alții, precum pare-mi-se unul Lâsenko,cei care au supus natura spre binele omenirii, despre Vladimir Ilici Lenin care fiind copil mergea cu prietenii să culeagă ciuperci. El găsea cele mai multe umplându-și repede coșulețul, și apoi îi ajuta și pe alții să și le umple, despre o fetiță care locuia cu părinții la un canton de cale ferată, departe de oricare localitate și deci nu putea frecventa școala. I-a scris necazul său tovarășului Stalin care a dat ordin ca acceleratul care mergea spre orașul cel mai apropiat să oprească la canton, la fel și cel care se întorcea de acolo. Și astfel s-a inventat, se pare, naveta școlarilor.
Multe lucruri interesante mai erau în acel manual unic de limbă rusă. Din cauza unora a avut de suferit colegul Viorel care-i făcea să râdă pe cei din jurul său. Despre vaca Kostroma zicea că sigur a făcut pipi în șușter, ( vasul în care a fost mulsă) despre savantul Popov care a inventat ( descoperit) radioul zicea că el avea unul inventat de Marconi, acoperit cu o pânză, și n-a făcut altceva decât să-l descopere. Sa aflat, și bietul Viorel a fost exnatriculat pentru o lună.
Mai era în acel manual o povestire interesantă intitulată precum titlul acestui text, adică, în traducere, Ursule, ursule, ține ușa . Era o noapte deosebit de friguroasă prin taigaua siberiană. Un bătrân locuia singur în izba lui. Aude zgomote și se uită pe ferestruica doar cât o palmă de mare. Vede un urs fugărit de o haită de lupi. Ursul se izbește în ușa care se deschide, și intră. Moșul și ursul țin cu spatele ușa închisă până ce lupii pleacă
Acum câteva zile am văzut și eu un urs pe o cameră instalată la casa noastră de vară, dintr-un sat de sub munte. A rupt gardul, a intrat în curte , a mers direct la vița de vie și a mâncat câțiva struguri rămași neculeși. A săpat apoi cu ghearele si botul în pământ de unde a scos bucăți de faguri. Da, acolo văzusem, la începutul toamnei niște viespi care intrau și ieșeau printr-o gaură în pământ. Nu le-am dat importanță.
De unde o fi știut ursul de fagurii aceia?
082649
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Proză
Cuvinte
456
Citire
3 min
Actualizat

Cum sa citezi

nicolae tomescu. “Медведь Медведь Держи дверь.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolae-tomescu/proza/14159116/medved-medved-derzhi-dver

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@iulia-elizeIE
Iulia Elize
Foarte interesant fragmentul și cu multe aspecte frumoase. Interesante povești și plin de savoare, relatate, de domnia voastră. Legat de cele povestite, cred că ursul simte unele fructe mai aromate sau mierea, având un miros mai fin, care îl ghidează.


Foarte plăcut acest popas și mai aștept astfel de fragmente, pentru că sunt foarte savuroase!!!

Cu multă apreciere și aleasă prețuire!!!

0
@iulia-elizeIE
Iulia Elize
Pline* de savoare, cum chiar sunt!!
0
@nicolae-tomescuNT
nicolae tomescu
Cred că există o stradă denumită astfel în Albă Iulia. Până nu demult erau străzi care se numeau (zic la întâmplare): Zoia Kosmodemianskaia, Tânăra Gardă; K.E Voroșilov, S.Kirov, A.S. Makarenko, Arcadi Gaidar etc, etc.
Sigur, urșii au capacitatea de a descoperii hrana, chiar îngropată, după miros.
Țările din apus nu mai au această problemă. Le-aș propune să importe de la noi câteva perechi spre a-și popula pădurile
0
@iulia-elizeIE
Iulia Elize
Nu înțeleg de ce nu se fac astfel de schimburi, donări, pentru că noi avem ”bugăt”, ba chiar coboară și ne fac casele cam pradă. Le-am da cred și fără tehnica importului, adică la liber... Numai să vină să îi ia de la noi. Ar trebui să se facă astfel de inițiative...
0
VD
Viorel Darie
Da, e un text savuros, plăcut la citire. Mai ales că aduce noutăți despre care noi, cei născuți dupa 1950 nu le-am mai prins în cărțile de limba rusă. Aveam și noi cărți de rusă, dar povestrile din textul acesta nu mai figurau.

Cât despre urs, am văzut și eu, și fratele meu o ursoaică cu doi pui, alergând grohotind din deal spre noi, iar noi am fugit lateral, să urcăm într-un molid. Degeaba, ursoaica și puii ne-au ignorat, aveau ei o țintă mult mai înaltă, pe versantul de dincolo de pârâu pășteau niște vite.
0
@nicolae-tomescuNT
nicolae tomescu
mi-aduc aminte despre o scurtă povestire publicată de Dv. pe acest saut despre o ursoaică și puii ei.
Aducerea mea aminte despre ursul și bătrînul din izbă se datorează, cred, calității de bun pedagog a lui Alexandru Ivanovici. N-am învățat limba rusă de la el dar ne-a îvățat, prin felul său de a fi, cum să ne comportăm în lumea înconjurătoare
0
@victor-tarina
Victor Țarină
Mi-e familiara atmosfera, deci e bine redat textul.Mi-a amintit de tatal meu-fie iertat. De la el cunosc vremurile acelea. Cand eram copil, fiind mai lenesuc ma alinta zicandu-mi ba Stahanov, ba ciolovec sau daraghi tavarisi i druzea. Sigur se scrie altfel. Si eu nu intelegeam prea bine indoctrinarea din acele vremuri. Delicata povestioara cu ursul. Cat despre ursi numai de bine.
0
@nicolae-tomescuNT
nicolae tomescu
Tot mai puțini sunt cei care-și aduc aminte de acele vremuri. Alții, precum și Dv., le cunosc doar indirect, din povestirile părinților. Sigur, tinerii de azi nu pot înțelege îndoctrinarea din acele timpuri. Cât despre urși, aceștia, în zilele noastre sunt un real pericol pentru populația rurală. Nici aglomerările urbane nu sunt ferite. Cauzele sunt cunoscute dar guvernanții au alte priorități.

Vă mulțumesc pentru intervenția de pe această pagină
0