Pasărea Măiastră

Direct de pe trunchi
un cocoș decapitat
zboară în cratiță -
mirosul răciturii
învăluie casa

Nu m-am gândit, nicidecum, la o situație comică.
În primele trei versuri am vrut să fac referire la prima variantă ( în marmură) a Pasării Măiestre a lui C. Brâncuși. În ultimele două îmi arăt convingerea că harul artistului este dat de Creatorul Divin (Demiurgul în filozofia lui Platon)

Cât privește cocoșul decapitat (cred că n-are nicio legătură cu cel al lui Eginal Schlattner) ce zboară în cratiță, el va emana prima dată un miros de friptură, ori poate de fiertură, ce după oarece vreme se poate transforma și în răcitură. (aspic)

Nicolae, Pasărea Măiastră a fost și este elogiată în basme, poezii și cântece. Și Constantin Brâncuși în 1910 a sculptat această pasăre simbolică din mitologia românească.E îmbucurător faptul că pentru pasărea noastră s-au ticluit versuri așternute cu har în Tanca de mai sus, care mi-a plăcut mult.Ultimile două versuri, într-adevăr deconspiră recunoștința autorului față de harul divin al genialului C.Brâncuși.

Tanca ta, atât de mult m-a impresionat că m-am gândit și eu la cocoșul mamei de la țară crescut pentru moțatele din coteț și...răcituri.Aș fi putut să scriu și miros de friptură, dar îmi amintește de carnea de porc, iar noi, basarabenii români suntem sătui până-n gât de porci.Apropo, îmi plac foarte mult răciturile de cocoș, așa că, le vom servi la prima noastră întâlnire! Baftă! Bucuros să te citesc!

Am auzit în îndepărtata-mi copilărie povestea cu Măiastra denumită și pasărea fermecată.
Nu știu dacă au fost ticluite cu har aceste versuri dar am meditat mult până a le însăila.
Sigur gândul este liber și poate merge oriunde, și de ce nu, chiar spre cocoșul mamei. Și Creangă s-o fi gândit la unul, avându-l model, în povestea sa.
Mulțumesc pentru citire și semn
tutu_tomescu@yahoo.com