Nopți cu lună

Fără doar și poate că-al treilea poem mi-a plăcut mai mult!Și al doilea merită atenție. Cât privește primul Haiku, ceva nu se leagă cu logistica „dupleților”(în viziunea mea), dar dacă ne imaginăm cea dea doua lună ce se reflectă din apa lacului pe cer, atunci totul pare să fie-n regulă.Frumos e jocul cu Luna! Felicitări!

În legătură cu primul poem pot spune că mi-a plăcut mult o scurtă definiție a haiku-ului, citită undeva pe acest sait, ca fiind fotografierea sau imortalizarea clipei.
Aici este clipa în care luna iese dintre nori și se reflectă în lac. Este copia identică a celei de pe cer care pare a-i fi o (soră) geamănă. Desigur, mai pot fi interpretări.
Tot pe acest sait am mai citit că luna, fără o altă specificare, este kigo de toamnă.