noapte albă

idei bune ai avut cu această noapte albă. primul poem nu este spectaculos deloc, dar dă senzația de pace. nu este un poem care să surprindă, dar dă o stare bună. ai prins doar o imagine de ansamblu firească și de aceea e bine. parcă văd acel cer plin de stele, și o stea se desprinde și cade undeva departe. brava.
la al doilea poem corectează un i, ca să fie cuvîntul întuneric la forma corectă și nu cea populară. nici acest poem nu este spectaculos, dar ai surprins realitatea. ai făcut o bună paralelă între a nu se vedea nimic și a se auzi ceva. deci nu se vede nimic în jur că este întuneric, dar se aude țîrîitul greierilor. este o formă bună de exprimare. omul în întuneric se ghidează după sunete. și întunericul fără sunete, sperie omul în cele mai multe cazuri, iar în cazul în care sînt sunete în jur, parcă e mai puțină teamă. o apă care curge, foșnetul frunzelor, țipătul unei păsări, sau în acest caz, țîrîitul greierilor schimbă starea. la primul poem ai o imagine reală frumoasă, care dă pace, iar la al doilea poem tot un soi de pace cu acei greieri, dar aici nu mai sînt prezente stelele. al treilea poem mie personal îmi place cel mai mult. ploaia este atît de deasă, încît nici mirosul puternic de busuioc nu mai poate trece prin acest baraj de apă. este un poem interesant. și e bine cum ai folosit ultimul vers. ca la carte pentru un poem haiku.

se poate și mai bine Nicolae. oricum față de alte poeme din urmă astea sînt mai lucrate. spor și inspirație și la viitoarele.

cu prietenie, bia

care mă îndeamnă la mai multă atenție. Îți mulțumesc.
Dar îți mulțumesc mai mult pentru ultimele două rânduri. Laconismul lor spune multe.

Cu cele mai bune gânduri