nica mădălina
Verificat@nica-madalina
eu despre scara pe care o construiești spuneam. poate acum e limpede până la capăt.
cât despre gândirea slabă, aș putea sugera niște lecturi despre gândirea sentimentală?
Pe textul:
„Stoian G. Bogdan, un poet cu mușchi și har cât încape" de Paul Gorban
dar reiau, și mai simplu, ce am spus: felul în care susții, prin citatele alese, ceea ce afirmi extrem de elogios despre acest produs literar, nu este dintre cele mai fericite.
asta ca să folosesc o expresie de lemn, dar din care să rezulte că intenția mea nu a fost de a leza, ci de a atrage atenția asupra unui exces și a unor alegeri neinspirate la nivel de \"iată, din aceste versuri rezultă că și că că\".
atâta tot.
Pe textul:
„Stoian G. Bogdan, un poet cu mușchi și har cât încape" de Paul Gorban
și spun asta bazându-mă pe faptul că nici măcar una dintre ideile despre care spui că le susține autorul nu sunt înmărmuritoare, nu provoacă o stază în care, ca și cititor, să-ți pui problema \"iată o viziune absolut aparte\".
cât despre \"curată\"... m-aș abține să spun una sau alta până când nu mi-este argumentat asta.
pe scurt, din citatele alese nu prea rezultă afirmațiile elogioase cu duiumul.
or, asta ține de felul în care ai spus. nota bene, eu una asupra acestui aspect am atras atenția.
Pe textul:
„Stoian G. Bogdan, un poet cu mușchi și har cât încape" de Paul Gorban
mă gândesc că una este susținerea, alta pura afirmare, fără argumentare. aceasta din urmă, la rândul ei, nu se rezumă la citare. cum nici interpretarea nu se rezumă la descriptiv.
Pe textul:
„Stoian G. Bogdan, un poet cu mușchi și har cât încape" de Paul Gorban
impresia pe care mi-o lasă acel mentol este de ezitare, de neîncredere în formularea simplă a finalului, necesară, de altfel, pentru a echilibra descriptivul alambicat, dpdv imagistic, din restul textului.
Pe textul:
„despre iona și minciunile biblice" de Alexandru Gheție
trebuie să fie decent, ca să vă bucurați de nivel de acces.
cu mulțumiri.
Pe textul:
„Totul" de Dora Ghinea
de-a nu-i mai știi
Pe textul:
„Viața!?… Un sens giratoriu! Moartea!?…" de florin otrocol
îmi pare că acest gen de punere în discurs, pe lung, și nu pe înalt, avantajează o expresivitate mai pregnantă. deși atașată subteranelor, corporlaității, chinului, nu este apăsătoare, la nivel de impresie pe care o lasă după lectură.
poate grație sintaxei limpezi. de asemenea, strunită, eliberată de accentuări inutile.
toate acestea fără nevoia sau pretenția de a reinventa roata sau cuiul, la nivel stilistic.
mi-a mai plăcut gestionarea comparațiilor, faptul că doar în primul paragraf există un \"ca\", în rest ele insinuându-se fără a fi anunțate prin particule lexicale specifice.
Pe textul:
„duminica nu ploua niciodată" de Adriana Lisandru
nimic personal.
știți bine ce și cum.
așa că mulțumesc pentru păstrarea limitelor și renunțarea la pseudo-ironie.
Pe textul:
„ fratele dihor mîngîiat tot mai repede" de George Asztalos
cu mulțumiri
Pe textul:
„ fratele dihor mîngîiat tot mai repede" de George Asztalos
Pe textul:
„ fratele dihor mîngîiat tot mai repede" de George Asztalos
Pe textul:
„ fratele dihor mîngîiat tot mai repede" de George Asztalos
Pe textul:
„Supraviețuivoră" de Veronica Văleanu
așa e mai ascuțit, mia direct, fără să devină sărăcăcios.
Pe textul:
„Supraviețuivoră" de Veronica Văleanu
e un registru greu de gestionat, acesta pe care-l încercați. și în acest text, și în altele, cu explicite.
și nu vă reușește.
din acest text rețin ultima strofă.
Pe textul:
„două bulane ca reverie" de Liviu-Ioan Muresan
încă odată?
gutemberg?
clonele e?
totuși....
Pe textul:
„Cui i-e frică de Clonifrici?" de George Asztalos
dacă aflați, totuși, nu e nevoie, pentru mine, cel puțin, să mai precizați și aici.
însă, cu aceleași scuze pentru tamara, îmi permit să precizez și eu un lucru, tot de manieră ce nu lasă loc de virgulă: până aflați că este vorba, în cazul primei mele intervenții în spațiul dedicat comentariilor asupra acestui text, de o orbire provocată de admirație, corect ar fi să nu afirmați asta doar bazându-vă pe faptul că am folosit, eronat, cum subliniați, \"cuplul\" ușurătate - ușurință.
căci principiul pe care chiar dvs. îl folosiți pentru a accentua anumite distincții - \"una-i una, alta-i alta\" - se aplică și în acest caz.
cu aceleași mulțumiri.
Pe textul:
„Copilul din mașina galbenă" de Irina Nechit
Recomandatastfel încât, fără sic sau q.e.d., spun și eu, simplu, să lăsăm papura fără noduri, atunci când nu bate vântul.
cu mulțumiri
Pe textul:
„Copilul din mașina galbenă" de Irina Nechit
Recomandat