Poezie
jkl
1 min lectură·
Mediu
sau despre cum te strecori înapoi în singurătate
cam ca-n corpul de acum cinșpe ani
ceva mai strâmt și lipsit de urme
începi să te strigi cu toate numele pe care ți le-au dat
de fapt tu cauți un sentiment cu care s-aprinzi becul ăla din nișă
apoi să te-așezi acolo doar ca să-ți spui până mori
nu sunt corpul meu și nu sunt durerea
024.613
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- nica mădălina
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 65
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 7
- Actualizat
Cum sa citezi
nica mădălina. “jkl.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nica-madalina/poezie/14051258/jklComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Dacă aș fi în stare să fac o psihanaliză pe text nu ar ieși bine deloc. Rezultatul. Dar poezia este foarte bună în pofida cacofoniei din versul cinci. Rana continuă a unui sine care se refugiază în singurătate este evidentă. Și becul seamănă mult cu cel al lui Pavlov, un bec important în economia textului... Am empatizat și ofer o steluță pentru adâncime și pentru frământarea din care iese aluatul.
0
multumesc frumos pentru empatie. era important pentru mine sa nu aiba un aer penibil, adica prea moale.
0
