Poezie
slujitorul
1 min lectură·
Mediu
spunea „eu sunt disperarea, tăcerea și nodul,
eu am adus lâna din care femeile voastre își împletesc
copiii de aur, eu am călărit zorii pe calea lactee și
i-am biciuit pân’ la sânge, dincolo chiar
de cenușa acelui astronaut pe numele său
Homo homini homo”.
baricadați în lumină, noi bănuiam
că cealaltă voce, nedeslușita, consemna toate-acestea
pe un strămoș de eter, apoi
cineva a spart becul (cu lâna rămasă
ne-am căptușit vizuina cu vedere spre nord).
025019
0
in numele aliniamentului mesajului, al punctarii fortei, si al suflului respiratiei,
amin.