mantique

Păcat că această poezie a trecut neobservată, ca un copil abandonat. am găsit aici multă emoție transmisă cititorului în cuvinte simple. La mulți ani, Vladimir!

eu am citit-o! m-a impresionat. ma gandesc la o femeie cu suflet de copil, gen fetita cu chibrituri, pierduta intr-o lume necunoscuta, pe care numai tiganii o cunosc. farmece, descantece...o lume unde noaptea si ziua au fiecare, alt inteles decat celor cunoscut noua.

de acord cu liviu, uneori poezii bune trec neobservate, si e pacat.
poezia aceasta e linistita si calda, stii, simplitatea aceea a
sentimentelor asternute cumva, obiectiv in poezie.
.. el si ea. si totusi miroase a brad injunghiat, cumva in jurul acestei afirmatii se asterne tristetea.

la multi ani

Liviu... intr-adevar s-a vrut o reflectare cat mai simpla a trairii... daca s-a perceput asta atunci sunt bucuros.
Oana... vorbesti frumos despre lumea mea, de parca o cunosti...
Ionut... poate ca tristete e prea mult spus... un soi de melancolie altoita pe o tulpina salbatica de tagada.
Multumesc... Craciun cu bucurie pentru voi toti.