Intr-o zi

doctorul mi-a spus că am un șarpe mare în piept mă uit atent în ochii lui și zic: doctore, scoate-l dracului afară că mă sufoc! doctorul, uitându-se lung pe fereastră, zice: Bă Ioane, e februarie, ninge și unele lucruri nu mai pot fi scoase niciodată! pe mama mi-o amintesc din ce în ce mai rar, ultima dată când am văzut-o, avea ochii umezi și capul acoperit, ca la noi la țară fratele meu a murit înecat și de atunci, tata a refuzat să mai trăiască după ce l-am pierdut și pe tata n-am mai scos o vorbă vreo două luni, dracu știe ce mi s-a întâmplat parcă mă ținea ceva pe dinăuntru! în rest n-aveam nimic: mâncam, munceam, umblam printre oameni când eram copil, mama mă lua în cămară, și mă punea să număr borcanele cu dulceață de cireșe era mică, însă acest lucru n-o împiedica să poarte în spate toate greșelile mele de la un timp, pe mormântul mamei, chiar deasupra capului ei, a crescut un cireș, și nu știu de ce, de câte ori îl văd îmi amintesc rușinat că niciodată n-am mâncat din dulceața ei.