Poezie
colaj
1 min lectură·
Mediu
cerul cu genunchii vineții mă privește
ici colo lumini pătrățoase
storuri stoluri de păsări albe lipite-n fereste
vântul umflă ramurile ca un nebun
mă gândesc la volumul copacilor și zâmbesc umană
din spatele grilajului de fier
cu pielea dezvelită scriu
literele sunt căpușe pe care le iubesc.
001.649
0
