Poezie
fata morgana
1 min lectură·
Mediu
să rupem semafoarele din rădăcini
să le dăm păsărilor să zboare cu ele
până în țara unde soarele stă și așteaptă
norii să treacă
să întreacă viteza sângelui
când fug cu orașul în spinare
și blocurile vagabonde mi se agață de glezne
gropile cască din toate puterile
doar doar
înghit dragostea asta a noastră
și o sugrumă
la fiecare colț capcanele dau din gene
la fiecare colț încerc să mă desprind
dar
cum poți călca pe o inimă desculță
cum poți înjunghia un suflet fără scut
001525
0