Poezie
stare
1 min lectură·
Mediu
nu știu ce s-a întâmplat
de la o vreme îmi induc poezia
ca pe o fericire aparentă
a devenit un drog înțepător ca un vin vechi.
aș vrea să mă strâmb la toți oamenii străzii
să le dau pumni în piept sa le ciufulesc părul perfect așezat
sunt toți somnambuli
și eu am fost așa
tu cel care mă citești acum
privește-te
îți sunt ochii obosiți de toate minunile lumii
ai brațe mari inerte și fruntea crăpată
ai buzele uscate de veninul pe care singur
ți-l administrezi
frica morții ce deja și-a așezat în tine
toate obiectele de preț
te împiedică să gândești
poezia asta e o revoltă
sau poate
încerc să uit de ura ce mi se zbate în vene
ca un fluture într-un borcan
comparația asta-i stupidă nu mă judecați
deocamdată e tot ce mi-a rămas.
022.873
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Neagu Raluca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 138
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Neagu Raluca. “stare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/neagu-raluca/poezie/13987618/stareComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Clau,textul a venit spre potolirea unei revolte, asa ca un dus rece. :) Ma bucur ca ti-a placut si ca ai rezonat cu el.
0

să le dau pumni în piept sa le ciufulesc părul perfect așezat\'\', ura pentru perfecțiune, teama de moarte, revolta pentru tot ce devine inuman, robotizarea spirituală, sunt elemente ce ne rup de realitate, făcând din noi pâles ombres dans la vie.
remarc modalitatea prin care incerci, și reușești, să te apropii de cititor, folosind un limbaj natural,,tu cel care mă citești acum
privește-te\'\', un mod adresativ, fara miorlăieli excesive - metafore.
ave
tot eu