Poezie
hoarde
1 min lectură·
Mediu
mă uit la sânii de argilă,
la mersul cutremurător
şi-ascunsă bine, sub axilă,
îmi bate-o coastă din picior
nu ne cunoaştem, momentan,
dar ne-om găsi la marea moartă
şi-n grotele de la qumran
ne vom împrieteni la toartă
ne-om tăvăli printre iacinţi,
nu vom plăti la stareţi orţii;
s-or supăra vreo câţiva sfinţi
iar vântu-n noi şi-o-nfige colţii
dar vom trăi transcedental
ţinând la piept, nestrămutat,
amorul nostru vertical,
orizontal, încrucişat...
apoi mai aprigi ca nebunii,
zvâcnind din trup, seduși de fente,
vom slobozi spre lume hunii
şi mândra oaste-a lui terente
001430
0