Poezie
algoritmi
1 min lectură·
Mediu
viața se înclină din temelii
oarecum din călcâie dar cu prudență
știe că moare singură
cine va plânge că dincolo de tunetul luminii
îngerii se vor întoarce în oameni si prin biserici
lumânările vor veghea preafericirea
pune-mă peste sau între
cioburile nopții
mâine vei afla cum aceste versuri
vor respira ca peștii
domesticiți
dar ce minunate zăbale
aflat e cuvântul unde strigoiul
defilează fără trandafiri la manșete
cine să mai bată câmpii
la balul sfârșitului de lume
dacă toți colegii menționați în tabelele logaritmice
nu seamănă
nici pe departe
cu cotangenta
moartea nu vrea răzbunare
noi ne răzvrătim pălmuiți de iubire
și de neputințe
adame
suge-te din rai
012746
0

Strigoiul se mișcă pe cioburile nopții, iar ziua îi vedem urmele pe trotuar.