metalul melancoliei

Fiecare rand are incarcatura sa proprie de traire; vad un poem intens, decantat, cu tenta umanista...
Cu simpatie,
Jo

merci pentru privirea ta patrunzatoare ,colegiala si mai ales sensibila (si atât de binevoitoare)
nu ma mir ca poezia te \"iubeste\"

angela,
remarc aceeași profunzime pe care ioana o simte și a simțit-o înaintea trecerii mele pe aici, precum un detector de sentimente

și mai remarc imagini bine atașate întregului

cu sinceritate,
teodor dume,

sunteti mai mult decât generos si trecerea dvs era(aproape... ) asteptata
recunosc ca anumite comentarii ,chiar rare sunt binevenite pentru ca avem multe puncte în comun ,(în registrul \"melancholiei\"...)

melancolia, ca metal sau nemetal, nu rănește, nu se cronicizează în suflete sterpe, tocmai, de aceea,\"bolnavii\"care suntem iremediabil atinși de lumina ei avem foame de ce ne împresoară(desuet,nu?),dar ce ne pasă, nu putem decăt să ne acceptăm astfel , să ne dorim asta
cu bucuria lecturii,L

sensibilitatea perceptiei tale ma emotioneaza nespus de placut
si eu va citesc cu regularitate ,dar uneori criza de timp ma împiedica sa reactionez pe textele tuturor autorilor pe cae îi\"vizitez\" cu o oarecare fidelitate
dar voi recupera ,veti vedea...
e placut sa dialogam chiar si prin aceasta formula de cenaclu virtual dar binefacator pentru a mai iesi din vizuine
ce ma îngretoseaza ,este faptul ca anumite persoane intra cu ciubotele în acest ecran si ne obliga sa citim ineptiile si vulgaritatile lor care murdaresc umanitatea si poetii de ieri ,de azi...

dar din dar se face darul.:)
pictura imi apartine si v-o daruiesc aici.

Linea

un raspuns de o coplesitoare MELANCOLIE si frumusete artistica
replica mea se vrea un alt mic DAR (dar desigur ca prietenia ta este cel mai frumos cadou pe care mi-l puteam dori)
gestul tau a întrecut imaginatia mea si a ridicat valoarea poemului ca si cum îi lipsea o ilustratie plina de farmec ,pe care numai un talent ca al tau putea sa-l exprime!iata ce am citit în cadrul (si-n afara LUI...):
mai sunt si nu mai sunt fierbinte
pretinsul zel cu care strâns
într-un vazduh de juraminte
nebunul mire m-a cuprins
m-adun si nu m-adun cuminte
cum într-un dor halucinant
azi scapar inimi de cuvinte
pe care nu le-am mai purtat
trait si netrait aminte
de sânge-nvins si-mpresurat
încremeneste prundul vietii
cu tineretea-împreunat!
în amintirea instinctului tau profund uman si al MELANCOLIEI
angela nache mamier