în acești turmentați trandafiri

Angela, imi place atmosfera usor arhaica a poeziei tale, \"pe de-a-ntregul\" cutremurata de un junghi adanc al simtirii, care intinde bratele dincolo de fire, dincolo de moarte, inviind nestiuta, delicata, inca si inca o data asteptand, asteptand acea samanta, mai tare decat moartea,inrourata de ea.

în acord cu vocea binecunoscută a autoarei. Și ne încîntă limbajul poetic, ornicele trandafirii, atmosfera ce ține de basm și bunul gust. Cu plăcere a citit LIM.

\"lunec în fluviu
și mor și înviu
încă și încă odată
să fi întins brațele
te-aș fi știut pe de-a-ntregul
cu trupul ,cu sufletul
și cu sămânța-ți de moarte
înrourată... \"

O poezie care cântă și plânge deopotrivă,
o poezie ca o apă a cărei curgere e
când tumultuoasă, când calmă
precum sufletul celei care scrie...
Muzicalitate dusă până la incantație,
plâns înăbușit, regretul timpului care se scurge inexorabil și al unei iubiri poate neîmplinite.
Totul susținut de acel parfum efemer al trandafirilor...
La acest poem atât de frumos, doar pana lui Omar Khayyam ar putea da un răspuns pe măsură:

\"Un câmp de roze-i lumea. Privighetori le cânt.
Iar fluturii sunt oaspeți. Când nu-s privighetori,
Nici trandafiri, nici fluturi - am stele-n loc de flori.
Iar șoapta ta e harfa ce-mi face ora sfântă.\"

Cu plăcerea lecturii....

merci de trecere
ai ghicit ca am un adevarat cult pentru omar khayyam si poezia araba în general ,plina de parfumuri, senzuala si de un exotism rafinat
de aceea ,fara sa vreau acest poem al pasiunii oarbe a iesit \"trandafiriu\"?

Iata ce ne apasa precum o piatra de mormant:

\"lanțul vârstei clatină
ornice trandafirii,
..................

\"prind puteri în genunchi,
nu mai asediez constelații
împăiez delicat amintiri\"


ei da : \"
zeii iubirii chiar au fost călători \"

da, mor si inviu inca o data!

Parca in tot ce spui cladesti si acel sfarsit iminent, acea pustiire care indupleca!

un gand bun!

merci
imi place sa discut poezie cu câtiva poeti ca tine care ne \"receptam \"cu simpatie si justete
un fel de cenaclu virtual indispensabil unor autori ca noi ,români,obligati sa continuam destinul nostru de visatori în lumea larga si sa iubim lliteratura în general si cea româneasca în special!
izolarea e nefasta

Nache Mamier Angela,
mă simt datoare să revin cu o remarcă: în primul com vorbeam de parfumul efemer al trandafirilor, or Marcel Proust ne spune în celebrul episod al Madeleinei
că cele mai persistente senzații sunt mirosul și gustul care înfruntă timpul, purtând pe \"picăturica lor impalpabilă edificiul imens al amintirii\"...
Cu alte cuvinte, nu mirosul e efemer ci trandafirii, pe care și ilustrul poet persan ne îndeamnă să-i culegem
și să ne bucurăm de parfumul lor divin...

merci pour \"la madeleine de proust\"...
ai dreptate draga virginia,
dialogul nostru simpatic continua si oricum ,când este vorba de trandafirii din literatura, e ca si cum ne pregatim pentru o sarbatoare a simturilor \"de o mie si una de nopti\"