muzeul

imagini frumoase (\"hermeneutica lacrimei\",\"respiratii adânci,congelate\",\"doua perechi de ochi clipind pe un perete ud\",\"un sicriu...cu osemintele mele de aur\" etc...)
suntem pe terenul unui lirism pur si sobru
finalul e prea indecis,cuvântul \"muzeu\" e repetitiv si suna în gol

Muzeul acesta seamana cu un mormant
al faraonilor, o piramida, de fapt
interiorul ei unde toate lucrurile
sfinte pentru mort, ``toate de aur``,
odihnesc alaturi de tu-mort:

``un sicriu pe un soclu mare la mijloc
cu osemintele mele de aur``

Aurul poate fi aici, tu-viu,
prilej de inmormantare a spiritului.

Sa auzim de bine!

acestui muzeu trebuie dezvoltată. Văd aici un început, o propunere, textul merită revizuit puțin și condensat. Însă alte reveniri, texte pentru un eventual volum, merită a fi editate. E potențial ascuns ce se așteptă dezvelit.
LIM.

mulțumesc de trecere și apreciere.
într-adevăr, finalul sună sec, de fapt așa era starea mea lirică de fapt când am scris .o să văd ce-o să pot repara la ieșirea din muzeu :)

da, e vorba despre un mormânt , o inimă în care m-am îngropat ...
mulțumesc de trecere. și de comparația cu piramida :)

vă mai aștept ,
cu sinceritate,
Narcis

încântat de regăsire.da, textul parcă mai trebuie lucrat.
mulțumesc de încurajare, să ne revedem cu bine .

același,
Narcis

\"Muzeul inocentei\" al lui Pamuk. ai citit cartea?

cred ca ai fi putut miza mai mult pe \"lucrurile mici\", convertibile in aur. acele lucruri care nu au nevoie de...\"soclu\".

nu, n-am citit cartea. oricum are un titlu frumos.poate, odată.
despre lucrurile mici, trebuie o lentilă mai mare să le analizeze... :D

mersi de trecere,
același, Narcis