Monica Vrabiuta

Mă tem că nu am să uit Niciodată pe tine cel care ma frământă, Pe tine cel căruia m-am făgăduit. și pentru că tot ce se întâmplă Acum și tot ce am trăit jucându-ne de-a regii universului Ridică

Stimate domnule judecător, Lipsești și te lipsește orice îngândurare. Nu. Pentru securitate - Apleacă-te, să i se vadă Harta gândurilor dințate. Nu știi că e pericol public? În interiorul

În părul meu de-a valul Sau, de ce nu, în barba ta De-a v-ati-ascunselea. Mă petrec cu o ramă, iar tu Să mă păstrezi Ca atunci. De ce să nu? Să te verși într-o vază Care îngheață Îți pun

Dincolo de cuvinte este un cântec, Cântecul apelor. Dincolo de mare este un alt cantec, Cântecul sferelor. Dincolo de pământ este celălalt cântec, Cântecul adâncurilor. Dincolo de om este numai

Căzuți din cer, În prima dragoste Pe așternuturi zer, Oameni și nuanțe, Vom aduna Istoria lecturilor Cu care vom picta Aura făpturilor. Zece galbeni tăiței Joacă-te cu ei, Ține pleoapa

Pe mare mă tot duce Ce simt că mă apasă A lumii nepăsare. În piept încalec moartea Și mă refuz de frică Când caut pe-ntuneric O mână de speranță.

Se aud sunete din departărea urechii ei, Cu dinti ascutiți te prinde marginea ei Ține-te bine când aflii ce ascund ochii ei Pe valuri de apă rece te cheamă sanul ei. Tu esti barbatul cu fața

Ești o voce din mintea mea, iar acum mintea mea poate să facă ce vrea cu tine.

Iubirea umilește iubirea e plină de dezamăgire simțită în cea mai pură formă a ei, Posesiva, Iubirea nu e posesivă Cică, Adevărata iubire; Când adevărata iubire simțită prima oară în

Sânziană Cosânzeană, Adă-mi Alesul pân' diseară Și mă umple cu noroc Să mă iubească pe loc.

O să se întâmple și asta la un moment dat, pentru că Te iubesc. Și am nevoie de iubirea Ta, Puternic, Nu am simțit Niciodată Atât de multă IubirE. Nu uita să îmi spui că Sunt

Când întind aripa spre Tine Visul devine Adevărat. Încap între degetele Tale. Desenează-mi cerul albastru de iarnă pe coloană. Cere-mi să ningă, Cere-mi să mă întind

I. nu te caut pentru că nu te voi găsi niciodată. nu te chem pentru că nu vei veni de-ndată. nu îți cer pentru că nu îmi vei da. primesc înapoi nici o lacrimă, că racesc, nici o inimă, că

Pe ramuri ai puține frunze Și nu e toamnă Ești un copac. Îți prinzi rădăcinile din ce în ce mai tare De pământ - Ești în pământ, dar nu știi ce e pământ. Din când în când în scorbura ta Bate o