Poezie
Dantelă și arsenic
1 min lectură·
Mediu
Rochia de dantelă purtată o singură dată
(pe atunci impecabil de albă)
azi are, în locul unde-l păstram pe \"Da!\",
o iremediabilă pată.
Într-o zi nefiresc de ciudată - și cred că era duminică -
căutându-ți pachetul de cuvinte
pe care îl păstrai anume pentru mine,
(era închis la alimentara
și-n buzunarul de la piept nu mai aveai nici unul)
ai vărsat clandestina sticluță cu \"Nu\".
Unul singur a fost de ajuns. Chiar prea mult.
Pe dantela fină s-a-ntins Nepăsarea
(Nebună, Nătângă, Nedreaptă, Nevrută).
Tăioasă și rece ca o lamă lucioasă de oțel
a sfărâmat într-o clipă tot ce-am clădit amândoi,
în atâtea zile și nopți de iubire,
transformându-mi rochia de mireasă
(ca de-o tumoare malignă atinsă)
într-un filigran ucigaș de arsenic.
În locuința noastră,
cu două ferestre închise privind spre apus,
s-a instaurat monarhia.
Stăpână absolută e Singurătatea (în doi, în noi).
Acum, nu mai știm ce-i iubirea
iar eu, nu mai știu buzele tale cum sunt.
Din când în când,
mai scot din cămară și gust câteva săruturi,
pe care (ce bine!) le-am ascuns
în spatele unui borcan cu compot.
În acea dimineață de duminică, grăbindu-te să pleci,
le-ai uitat pe noptieră.
5 noiembrie 2002
074.283
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Monica Mihaela Pop
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 197
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Monica Mihaela Pop. “Dantelă și arsenic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/monica-mihaela-pop/poezie/29588/dantela-si-arsenicComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RCRCRodica-Hera CHIRIAC✓imi dadu fiori reci pe spinare...deci mi-a placut...:)
0
LS0
MPMultumesc voua!
0
RCsunt cealalta Hera, cu un singur \"r\"...:)
0
MPScuze, dar oricum iti multumesc!
0
VGSensibila si trista pana la prasele poezia asta a ta, trandafirasu-le (ce ironic de vesel iti suna numele in urechea-mi). O mica observatie asupra formei doar (continutul nu-l discut ca face parte din categoria poeziilor care dupa parerea mea au efect placebo). Dupa mine poti scapa usor de repetitia care incetineste debutul primei strofe:
Rochia de dantela purtata o singura data
(pe atunci impecabil de alba)
azi are, in locul unde-l pastram pe \"Da!\",
o iremediabila pata.
Si poezia nu pierde nimic. Ba din contra.
Rochia de dantela purtata o singura data
(pe atunci impecabil de alba)
azi are, in locul unde-l pastram pe \"Da!\",
o iremediabila pata.
Si poezia nu pierde nimic. Ba din contra.
0
MPMultumesc Ioanid. Ma bucur ori de cate ori vad un comentariu la poeziile mele. Intradevar, e mai bine fara repetitia de la inceput.
0