Poezie
brambura, vântule ...
1 min lectură·
Mediu
nu știi nici tu ce vrei, ești buimac.
te învârți prin ogradă, posac,
mai ridici câte-o frunză, o lași,
către poartă mai faci câțiva pași,
te întorci, te înalți către cer,
nucul galben îl prinzi de rever
și îl tragi și-l apleci către-apus,
unde soarele-n umbre s-a dus
și în foșnet de seară, zălud,
îl închini cu de-a sila spre sud
unde pleacă, pe rând, călători,
guguștiucii și-n cârduri cocori,
poposești, apoi iar te ridici
și mai dai un ocol curții mici,
te strecori, cu aripi străvezii,
printre dalii și nalbe târzii,
către poartă mai faci câțiva pași,
mai ridici câte-o frunză, o lași,
te învârți prin ogradă, posac,
nu știi nici tu ce vrei. ești buimac!
023.545
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Monica Mihaela Pop
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Monica Mihaela Pop. “brambura, vântule ....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/monica-mihaela-pop/poezie/210642/brambura-vantuleComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Versifici cu energie și aparent cu ușurință, spui o povesteîn limbajul vântului și al căderii frunzelor. Bravo pentru aceste rime de o naturalețe copleșitoare! Vezi ce faci cu ultimul vers, e cam poticnit, așa-mi pare. Pe curând!
0
îți mulțumesc pentru aprecieri!
Cu ultimul vers nu am ce face, e la fel cu primul, deci poticneala, dacă e una, începe de acolo.
Toate bune!
0
