Poezie
Sunt tânăr, Doamnă
n-aș fi fost
1 min lectură·
Mediu
Parodie amară după „Sunt tînăr, Doamnă” de Mircea Dinescu
Sunt tânăr, Doamnă, vântul mă știe pe de rost
Că-mi bântuie de-o vreme prin mațe și prin sânge,
Dar de-aș putea învinge copilul ce n-am fost
M-aș lepăda de lume și never n-aș mai plânge.
Sunt tânăr, Doamnă, pietre am încasat destul
Cât să resimt căderea dar, fără echilibru,
Un bulz cu caș de oaie dac-aș mânca, sătul
Aș fi o vreme aprig și iute ca un tigru.
Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, licențiat, frumos
Dar nu mai vreau drept hrană o coadă de cometă
Ci vreau să-mi umplu burta cu carne fără os
Și să dezmint ideea c-aș ține vreo dietă.
Sunt tânăr, Doamnă, tânăr și iar înghit un gol
De aer, că-i la liber acuma, deocamdată,
Și de-aș avea vreodată la tâmplă un pistol
L-aș vrea să fie dulce, făcut din ciocolată.
Sunt tânăr, Doamnă, tânăr și-n zbor mă ia pe sus
Orice suflare oarbă a vântului de toamnă,
Mi-a mai rămas un ultim bănuț, cel pentru dus,
Așa că hai să mergem, cernită, scumpă Doamnă!
Sunt tânăr, Doamnă, vântul mă știe pe de rost
Că-mi bântuie de-o vreme prin mațe și prin sânge,
Dar de-aș putea învinge copilul ce n-am fost
M-aș lepăda de lume și never n-aș mai plânge.
Sunt tânăr, Doamnă, pietre am încasat destul
Cât să resimt căderea dar, fără echilibru,
Un bulz cu caș de oaie dac-aș mânca, sătul
Aș fi o vreme aprig și iute ca un tigru.
Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, licențiat, frumos
Dar nu mai vreau drept hrană o coadă de cometă
Ci vreau să-mi umplu burta cu carne fără os
Și să dezmint ideea c-aș ține vreo dietă.
Sunt tânăr, Doamnă, tânăr și iar înghit un gol
De aer, că-i la liber acuma, deocamdată,
Și de-aș avea vreodată la tâmplă un pistol
L-aș vrea să fie dulce, făcut din ciocolată.
Sunt tânăr, Doamnă, tânăr și-n zbor mă ia pe sus
Orice suflare oarbă a vântului de toamnă,
Mi-a mai rămas un ultim bănuț, cel pentru dus,
Așa că hai să mergem, cernită, scumpă Doamnă!
034.075
0
Redau mai jos originalul:
\"Sînt tînãr Doamnã
Sînt tînãr, Doamnã, vinul mã stie pe de rost
si ochiul sclav îmi carã fecioarele prin sînge,
cum as putea întoarce copilul care-am fost
cînd carnea-mi înfloreste si doar uitarea plînge.
Sînt tînãr, Doamnã, lucruri am asezat destul
ca sã pricep cãderea din somn spre echilibru,
dar bulgãri de luminã dac-as mînca, sãtul
nu m-as încape în pielea mea de tigru.
Sînt tînãr, Doamnã, tînãr cu spatele frumos
si vreau drept hranã lapte din sfîrcuri de cometã,
sã-mi creascã ceru-n suflet si stelele-n os
si sã dezmint zapada pierdut în piruetã.
Sînt tînãr, Doamnã, încã aripile mã tin
chiar de ating pãmîntul pe-aproape cu genunchii,
aceastã putrezire mã-mbatã ca un vin
cãci simt curgînd printr-însa bunicile si unchii.
Sînt tînãr, Doamnã, tînãr, de-aceea nu te cred,
oricît mi-ai spune, timpul nu îsi ascute gheara
desi arcasii cetii spre mine îsi reped
sãgetile vestirii. Sînt tînar. Bunã seara!\"