Poezie
Ca un surâs, moartea
1 min lectură·
Mediu
De-o vreme pășesc pe urzici
Și nimeni nu-mi știe pelinul.
Cortegiul tăcerilor, bici,
Își bănuie-n carnea-mi festinul.
De sânge copacului meu
Îi cresc aripi, frânte de-a gata.
- Privește-mă, trist Dumnezeu
Și-nvârte mai repede roata!
Cuvânt pe cuvânt să-mi adun
Destinul, aprins în cerneluri,
Să vin către Tine, să spun:
Surâde-mă, Doamne, la ceruri!
Iar turnul, cu scările-i vechi
Sub palide bolți de lumine,
În versuri, cu rime perechi,
Să-ngâne-un poem despre mine.
Și-a scrie-un zețar, ostenit,
Un titlu, în foaia de seară:
„Cu plânsul pe buze-a venit.
Plecând, a surâs prima oară.”
033.867
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Monica Mihaela Pop
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Monica Mihaela Pop. “Ca un surâs, moartea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/monica-mihaela-pop/poezie/130681/ca-un-suras-moarteaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Frumoasa poezia ta! ti/am spus ca de la aparitia antologiei noastre ai foarte multi fani?
Laurentiu