Poezie
inocent
1 min lectură·
Mediu
toate ambițiile
toată această fugă spre lumina
rostogolită încet
trasând o linie imaginară
între un gest recurent
şi o lovitură de daltă.
tot atâtea impulsuri
candoarea, nevinovăția
rezistența care detonează
stroboscopic
o parte din eter
ace şi bolduri şi...
urme de pași
pe adâncul sufletului meu –
reflecții care parcă preiau lizibile pagini
un acces pictural la zone
interzise recent.
nimic imputabil.
o ultimă transă grăbită
şi imaginea unui ego naiv
îmbrățișând albaștrii cobai
în vârful picioarelor...
privim în oglindă discret
pas cu pas
ne măsurăm
cusăturile pielii| inocent
001186
0
