Poezie
ca de obicei
1 min lectură·
Mediu
locuiesc pe suprafața unei nanosecunde
chiar dacă strada e ticsită de aceiași indivizi
în costume de bâlci, afară, la prova
unde cerul se-ntunecă de un val de repulsie.
de unde să știu cine ești. de unde să știu
că totul se întâmplă prea repede,
că eu am devenit un simplu...
aceste întrebări. te iubesc Anne.
îmi dau seama că totul se poate transforma în fum
într-un câmp de nisip cu fantome, castele.
ce rotundă e clipa. ce înaltă e respirarea.
am senzația că în weekendul ăsta
vom sorbi amândoi dintr-o cană de ceai, iar luni
luni va apărea cu cine știe ce explicație
despre catacombe și rune.
023.357
0
