Poezie

orașul de lut

1 min lectură·16 august 2016

Mediu

te caut suflete ascuns pe o plajă străină

cu buna știință a mersului prăbușit în bătrânii cireși

varietăți ce levitează discret pe o iarnă concretă

îți scriu cu o ploaie de măști meteorice

în spiritul sacru al frunzelor moarte

prăbușite în inima orașului acoperit de al șaptelea cer

al ceainicului ce se vrea dintr-odată oracol

spune-mi traseul spre o nouă ordine a lumii

spune-mi ce se ascunde-napoia ochilor, planetelor

păsărilor, florilor căzute, nemișcătorilor copaci

luminilor vagi acoperite de-un cântec la o fereastră comună

orașul de lut e atât de aproape

încât străzile nu mai încap în primăvară

ar trebui să eliberez o parte din mine în centrul taifunului

smuls de la gura inimii calde

va trebui să-mi întorc murmurul propriilor oase

spre înverșunații salcâmi

aidoma remontului nemișcat al universului tainic

asemenea vântului blând

vibrând din partea ostenită a pământului

totul e simplu oameni de lut

în patru izgonirea devenea un simulacru

001.374

Mondea Adrian. “orașul de lut .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mondea-adrian/poezie/14095581/orasul-de-lut

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.