Miruna Gavaz

E proiectat un tablou de-a lu' Moreau pe perete și beameru'-ntrerupe cu o linie zvâcnită ----imaginea---------- Ce ciudat, o imagine întreruptă a unei imagini, un perete într-o sală, picioare

Nu ascult ce spune tipa blondă și înaltă din stânga nu vreau să mă identific și nu vreau să fiu ca tipa blondă cu picioare lungi din dreapta, Dar îmi place ce încadrează prima cu degetele ce

.mă-ntorc cu spatele de tot la tine sunt tare și bine ... în fine; coerent și curajos îmi dau fusta tot mai jos și-ți arăt că știu prea bine ce nu-i de zis, ți-arăt ce e de lins ce

Ești frumoasă tragică tristă un porc pe tocuri grele picurat pe podele mâzgălite într-o pălărie strângi coc mizerie și comedie numai vine cel cu inimă ăla cu inima

de câte ori a urmărit această scenă de ea dar nu s-a săturat vreodată: o siluetă rară și decolorată cu privirea în fereastră încleștată, evident deconectată și gândurile-i

Sunt o zeiță compromisă dar nu exist în compromis deloc deloc DELOC NU POT curge sărutul din mine ca sângele: o dată pe lună rămân însărcinată cu trecutul îndoieli intreieli aleargă

Mă uit în oglindă să-mi amintesc că exist, Ce trist. Am încercat să fac lovele, Dar nu am reuşit. Am încercat să fiu un înger, Apoi m-am plictisit. M-am transferat în poezie, Să fiu

Într-o ceață blândă, blândă Lâng-un râu murdar și mut Pe o pată de pământ A murit un pui de Lup Cu lăbuțe-ncrucișate chiar pe pieptul mamei lui. Pe aceeași pată gri am văzut eu o

Avea pe cap umbre de vise gri, pe frunte creionate-i stau felii de flori și realism și tot felul de fire: blonde-cenușii; Iar ea sârguincios pe toate le umplea, scriindu-le cu

Un dependent rămâne totdeauna dependent În cazul meu în orice caz. Un dor m-apasă, parcă-i o foame nedesluşită. Exact în golul pieptului mi-e foame arsă şi nu se duce cu orgasm sau ciocolată

la muncă nu fac cam nimic nimic mă uit doar în oglinzi sunt mari mari peste tot dar nimeni nu le vede cum le văd eu nimeni. intră oameni trec ca fluturi o șuviță o

După retrageri sau pierzanii cam tadam tadam tind să învălui capul eșecului cu o eșarfă a esteticului și ochii mi-i îndoi în așa fel sss ouch încât hidosul și hiena par amabili.

Nu știu calumea dacă oamenii-mi sunt prea gălăgioși sau dacă mă ating eu de ei prea puțin Știu totuși știu că am dormit pe acoperiș astăzi și când m-am trezit știam unde sunt dar am mințit

Aveau fețe cedate de-adevăr și trei picioare în congelator, de pui și Coca Cola rece ca cadavrul și nu știau ce-i bine și ce-i rău. Stăteau cu strugurii în gură și zburau din baie-n

Peste acoperișurile grele din Praga n-am fost niciodată. Dar am dat peste-o poză prăfuită undeva cândva, era septembrie sau o secvență aurie-aurită dintr-un august descompus,

Ieri a plouat toată ziua. Cineva nou m-a luat în brațe și mi-a vorbit vorbe frumoase pe care ochii mei întunecați închiși le-au simțit Mi-a zis ești vrută Și atunci m-a trimis să mă nasc. O sută

Hibernează revelațiile în tine, mamă de s-ar trezi chiar, tot nu ar trece de maxilarele încleștate ale trecutului dansau amenințător în pas moldovenesc, ai fost nevoită să le înalți la

Sunt o ranā poate trecătoare Sunetele sunt cuțite în moale Cā nu m-atingi mai lung sau nu mă iei în brațe când mă lipesc, nu pot să ies Este călcarea casei de pe melc, Este oroarea din adânc,

Mă simt ca o metaforă bună folosită prost adică rost am într-o anumită propoziție dar nu în asta în care sunt pleznită (plesnită) e simplu ca bună ziua să te înneci (îneci) ca țiganu

Capul lui ca o scorbură, deșert, o doză goală de Cola ceva în care veverițele își ascund ghindele sau ce mănâncă ele acum câțiva ani era un tip d-ăla îmbrăcat ca dintr-o altă eră,

Mă plimb prin lumini distilate în miezul nopții cu ochi de fier mă ascund în mașină ca un fetus în mamă vreau să văd cum se mestecă lumea cum se schimbă fără să trebuiască s-o ating