Poezie
The Real Fantomă
1 min lectură·
Mediu
Un dependent rămâne totdeauna dependent
În cazul meu în orice caz.
Un dor m-apasă, parcă-i o foame nedesluşită.
Exact în golul pieptului mi-e foame arsă şi nu se duce cu orgasm sau ciocolată
sau
cu dragoste adevărată.
De parcă nu trăiesc.
Şi ard c-un voal de moarte.
Când o meduză se-ndrăgosteşte, mă gândesc la tine.
Când o meduză face bebeluşi, eu mă gândesc la tine.
Când o meduză-şi face casă cu-o altă meduză, mă gândesc la tine.
De fiecare dată, rar, când mă pierd în extaz,
(C-aşa sunt eu, extrem de controlată),
La tine mă gândesc.
Şi nu-i corect, s-asociez aproape tot extazul cu ochi verzi.
Eu sunt normală
Şi îți scriu
De fiecare dată.
Eu am secrete şi mă cred
Extrem de-evoluată.
Eu sunt abject, nu subiect,
Durere translucidă.
Trăiesc în lume paralelă, inutilă,
timidă,
fosilă.
Mama mi-a zis c-a vrut să m-avorteze,
nu m-a avortat,
dar mă simt avortată.
01323
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miruna Gavaz
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 151
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Miruna Gavaz. “The Real Fantomă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miruna-gavaz/poezie/14195986/the-real-fantomaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Lumea spirituală, lumea creată de poezii, lumea lăuntrică şi lumea exterioară nu sunt lumi “paralele”, ele interferează, fiind complementare, şi fiecare om are câte o dependență, mai mare sau mai mică, mai nocivă sau fără efecte vizibile asupra corpului.
0