Știam că vine toamna dar nu o așteptam...
misterioasa damă cu salbe de mărgean.
Știam că-mi piere iarba și zilele le-nchid
acoperindu-mi lada, proptită de un zid,
sub iedera roșcată, plantată
Privind prin ploi
mă vei simți in stropii
abâtuți
strigând în tunet
deșertăciunea
zborului înfrânt
prin mlaștini alergând
îmi vei cunoaște pașii
retinuți
și mă vei ști
mă fugărea
Plătind tribut
pentru sprâncene ridicate,
din colțul gurii
un reproș tardiv
mi-a aruncat cu pietre iritate
lovindu-mi, critic,
irisul lasciv.
În miezul nopții jefuit de vreme,
crăpat
de
Când lumea
mi s-a arătat îngustă
și nu am reușit s-o mai pătrund
m-am îmbrâncit
în gaura de șarpe
să-mi zgârâi trupul
într-un strâmt mai strâmt...
Și am pătruns
cum n-a pătruns
Iubește-mă-n umbra
pașilor tăi
când tălpile-ți ard
obosite
sărută-mă-n gura
de apă ce-o bei
când gâtul iți arde
de sete.
Iubește-mă-n golul
ce-l simți în stomac
și-n tremurul genelor
și, dacă
într-o zi
o zi la întâmplare
- alege-o tu!
eu vreau să fie mâine -
mă vei iubi ?
și, dacă
mâine
-știi, am uitat să-ți spun
am scris pe un perete
gândindu-mă la tine-
mâine
va
Pe plaja noptii, linistita,
Unde nici vantul nu pasea,
Ci numai luna ravasita
Pe cate-un mal mai atipea,
stateai cazut, adus de ape
un val frumos...printre delfini…
Pareai pierdut… si prea
De ce nu stie omul, ratacitor prin lume,
ca, orice pas il face, in urma, lasa urme ?
de ce nu intelege, ca orice gand il spune,
intruchipat in vorbe, tacerea o rapune ?
de ce e insensibil la
Stiu, tu ma ierti,cand obosita, ma-ntind in pat fara cuvant.
Si ma pazesti...zambesc sfarsita si nu-ti ofer nimic mai mult...
Ma las curtata in nestire de stranii ganduri ce-mi soptesc
si-mi pun
E timpul meu beteag, lipsit de continut…
il vad intr-un toiag...si el, tocit demult...
si-i scartaie privirea,rasufla tot mai greu...
de-abia pasind aiurea...batranul derbedeu...
Hoinar fara
E mult prea cruda lumea…ce trece peste mine…
Verde, plina de viata, razand de-a mea prezenta...
mi-e tineretea dusa, pierduta in multime...
surasul ei ma doare...apusa inocenta...
cate culori
Locuiesc intr-o vitrina,
printre cupe de cristal…
o lalea de parafina
cocheteaza de un an,
cu un crin de portelan,
parfumat de nepoftitul
saculet de naftalina,
agatat de gatul sticlei
cu
Cativa metri patrati de vise,
ingramadite-ntre pereti,
pareau povesti, de Creanga scrise
si nedescrise de poeti...
Fara curent, o lumanare
ne proiecta umbra-n tavan...
Pictandu-ne intr-o
Si iar te framanti si din vis te trezesc,
liane de ganduri,ce-n gol te-mbrancesc…
Trecutul te striga, te-ntoarce din drum...
Iti uiti, iarasi, focul in ceata si fum…
Si, iar, n-ai cuvinte si
Ma-ndrept catre tine, lumina, pierduta, in umbre timide, prin nori si copaci...
ma-ndrept catre tine, cu trup si cu minte, cu sufletu-n vant , ratacit si stangaci...
ma-ndrept catre tine si calc pe
Imi cauti adevarul prin gunoaie?
Nu-l cauta!Poti sa te murdaresti...
Imi cauti gandul, ratacit, prin ploaie?
Ce sens mai are, n-ai cum sa-l zaresti...
Ma vezi in fiecare om ...ce daca?
Ti-am
Pagan mi-e sufletul si bleg, zadarnic vrea sa simta…
Azi, de iubire il dezleg, nu-l las sa se mai minta...
Ateu va fi si penitent....de prea multa dorinta...
Te-a adorat ca un dement...in
Un pix, o hartie si-un semn de-ntrebare,
ma-ndeamna sa scriu cat e ziua de mare...
raspunsuri sa caut, sa le-mpaturesc
si langa trei puncte, sa-ti spun ce traiesc...
e bine la mare, e viata si
Ca pe-un templu te contemplu,
Stins in timp si in rastimp,
Plans in vant si in cuvant…
A ta fata, o prefata,
Fara rugi si buturugi…
Si cu ochi fara deochi…
Si cu gura fara zgura…
Un cant
