Poezie
alexandra petrovna
fragment de roman
2 min lectură·
Mediu
alexandra petrovna a fost înmormântată repede
fără prea multă zarvă sicriul ieftin din brad
a fost săltat într-o căruță un bici pocnind aerul
dădu semnalul bătrâna boieroaică pornea pe ultimul drum
în urma ei doi oameni de la raion și mai in spate o haită de câini
când moare cate un om bun și e dus la groapă
dumnezeu trimite ploaia și plânge și el preț de câteva minute
așa după cât timp se întâmplă să aibe în ziua aceea
eu cu sănătatea destul de șubrezită m-am văzut nevoit
să mă apăr cu o umbrelă de lacrimile lui mult prea reci
am rămas la cimitir lângă mormântul proaspăt fără coroane
iar după buchetul meu de margarete nu bănuia nimeni ca acolo
în cimitirul săracilor a fost adus trupul unei doamne
care încă din tinerețe a dansat cu prinți și împărați
si că bărbați de seamă în capitale imperiale
visaseră la frumusețea inteligența și farmecul ei
am plecat din cimitir cu sentimentul că mormântul acesta
a devenit un loc al meu o nouă povară a mea
știam că va trebui sa vin aici destul de des
și totusi nu-mi puteam explica pe moment de ce
seara am trecut pe la abramovici
am băut vodcă și-am ascultat lăutarii până târziu
spre casă m-am întâlnit cu părintele nicolae venea de la un bolnav
ivan ivanâci știați că doamna alexandra petrovna ținea un jurnal
nu nu știam să veniți mâine pe la mine un țăran l-a găsit într-un scrin si mi l-a dat mie eu vreau să ți-l dau dumitale în ultima vreme bătrâna doamna pomenea tot mai des de dumneata
bine am să trec cu plecăciune parinte noapte bună
am luat-o pe scurtătură am călcat prin băltoace
și-am dat cu picioarele în câini dar gândul nu-mi zbura de la jurnal până a doua zi era o veșnicie...
063.697
0
Mircea,
Admirabilă manieră de a transforma cîteva întîmplări separate într-o narațiune fluentă și destul de amplă pe o suprafață de monitor atît de mică. De-a dreptul pasionant! E mai mult decît un fragment. Se întrevede întregul roman! Reieșind și din perspectiva jurnalului ei intim, firește! Voi fi pe fază. Felicitări!