Poezie
despărțirea
1 min lectură·
Mediu
într-o dimineață i-am spus tatălui meu
tată eu plec în lume să-mi caut norocul
te rog să nu te împotrivești nu fiule
știam că va veni vremea aceasta
l-am imbrățișat și în clipa aceea
am vazut pentru prima oară
ca îl intrecusem la statură
doar palmele lui le simțeam pe spate
mari cât depărtarea care avea să mă înghită
mama a rămas la fereastră să plângă
și cum stătea asa cu surioara mea în brațe
semăna aidoma cu madona si pruncul
de pe un relief de luca della robia
am stat o clipă în loc și m-am minunat
apoi casa se depărta tot mai mult devenea tot mai mică
și tata rezemat de stâlpii porții
părea un sfânt în vremea martiriului
numai eu urcam senin dealul
gândindu-mă la o iubire
unică
mistuitoare
084.273
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mircea lacatus
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
mircea lacatus. “despărțirea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-lacatus/poezie/212876/despartireaComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
sa intzeleg ca cealalta nu-tzi place vai mie cu finalul acesta am spus exact ce aveam de spus am incercat alte variante n-am gasit alta rimä si clisheele sunt bune uneori la ceva :)
merci carmen
merci carmen
0
Distincție acordată
ufff...că mă pun acum singură la cazne grele...uite cum trebuie să comentez eu elaborat, pe text, păcatele mele de poezistă, și să spun de ce dau cu stea după tine Emire...
o poezie scrisă în bunul tău stil, de fiecare dată când te citesc găsesc în cuvintele tale o anume emotivitate și o afectivitate bine ținute în frâu, dozate cu precizie și finețe, un amalgam de sensibilitate și forță
un lirism autentic, de certă calitate, cum tot mai rar se întâlnește la curtea agoniei...
finalul oferă o deschidere uriașă
ce să mai tot învârt cuvinte inutile prin aer, ești un Poet...
reverență și o stea
(vezi că ai în titlu ceva de corectat și prin text pe ici pe colo niște diacritice lipsă:) spun asta cât mai încet, să nu ne audă nimeni)
o poezie scrisă în bunul tău stil, de fiecare dată când te citesc găsesc în cuvintele tale o anume emotivitate și o afectivitate bine ținute în frâu, dozate cu precizie și finețe, un amalgam de sensibilitate și forță
un lirism autentic, de certă calitate, cum tot mai rar se întâlnește la curtea agoniei...
finalul oferă o deschidere uriașă
ce să mai tot învârt cuvinte inutile prin aer, ești un Poet...
reverență și o stea
(vezi că ai în titlu ceva de corectat și prin text pe ici pe colo niște diacritice lipsă:) spun asta cât mai încet, să nu ne audă nimeni)
0
dana ceea ce mi-ai spus in shoapta am corectat
acum pot sä-tzi multumesc pentru trecere stelutza si dragoste
m.
acum pot sä-tzi multumesc pentru trecere stelutza si dragoste
m.
0
cred ca stiu cine e optzecistul :) dar e ok
multzumesc de trecere (prieteneasca)
0
o despartire din care se poate auzii un cantec al timpului; o imagine sonora, simpla, care exprima trecerea de la o generatie la alta a unui adevar strecurat prin clepsidre. Totul se petrece „intr-o dimineata”, cu sufletul curat, desprins dintr-un basm cu icoane si martiri.
E un sentiment adevarat, o ireversibila nuanta, exprimata intr-un mod natural si firesc. Numic complicat, nimic exagerat… doar idei sculptate in versuri bine conturate, intr-un desen elaborat pe aripi de poezie si muzica interioara.
frumos
cu stima, blueboy
E un sentiment adevarat, o ireversibila nuanta, exprimata intr-un mod natural si firesc. Numic complicat, nimic exagerat… doar idei sculptate in versuri bine conturate, intr-un desen elaborat pe aripi de poezie si muzica interioara.
frumos
cu stima, blueboy
0
stefan cornel
multzumesc pentru cuvintele deosebite
cu drag
multzumesc pentru cuvintele deosebite
cu drag
0

doar palmele lui le simteam pe spate
mari cât departarea care avea să mă înghită
si un final pe masura, desi un pic fumat, deci cliseu.
Ai si un typo in titlu.