Poezie
baladă
2 min lectură·
Mediu
și-am zis verde veronez
vino mamă să mă vezi
cum mai pasc la caii verzi
pe pereții vienezi
frunză verde de susai
n-am sânge de samurai
cu briciagul să mă tai
pe la burtă mai în sus
că mândruța mi s-a dus
pe la burtă într-o parte
că s-a dus tare departe
și-am zis verde de susai
n-am sânge de hoț de cai
să fur calul cailor
tatăl armăsarilor
să-i pun șeaua haiducească
nimeni să nu mă zărească
să-i pun șeaua de haiduc
la mândruța să mă duc
de grumaz să mi-o apuc
de grumaz și de-un picior
că m-a blestemat cu dor
de-un picior și de-o cosiță
c-a fost mare diavoliță
când mi-a dat mie guriță
eu dincoace de portiță
ea dincolo garofiță
fiț-ar mândro ca să-ți fie
zilele numai pustie
nopțile zădărnicie
așa cum mi-a fost și mie
un an cât o veșnicie
până ieri pe înserat
când pe-o alta o-am țucat
ea culcat eu culcat
pe fân reavăn scuturat
foaie verde de pe coastă
mândră ai fost tare proastă
foaie verde ruj stufos
mândră tare proast-ai fost
foaie verde meri domnești
mândră tare proastă ești
și-am zis verde mărăcine
tot mă mai gândesc la tine
mândro nopțile senine...
023102
0
Oftează, bade, oftează
Noaptea pe fulgerătură
Dimineața când dă bură
Foaie verde foaie fragă
Lelea tare ți-a fost dragă
Astăzi nu o mai pețesti,
Căci ca dânsa mai găsesti,
Mai frumoase, mai de viță,
Nu ca ea o copiliță,
Mai cu nume mai de neam,
Mai cu bani si mai cu hram
Nu ca dansa, de țăran
In opinci si in suman
Poteca de la mândra
Crească iarba azi pe ea
Poa’sa dea si pălămidă
Ce-ți mai pasă de te strigă
Frunză verde de mărar,
Colo-n vale, prin lăstar,
Numai dorul ți-e hoinar