Mircea Iosub

Ce univers ne-ai descris noua ,AMton ...

guma este
singura mea partitura
cu lumea
semivegetalul s-a culcat
cu degetul intre
dintii de lapte
chipul din oglinda
se reflecta prin numere
ultraviolete
cand am deschis ochii
suna ocupat

buna magule ... intervin aici cu cateva note ...primul tau citat din `Hermeneutica literara 1` l-am intalnit si la Umberto Eco si cred ca cel care-a afirmat pentru prima data acel lucru a fost Martin Heidegger . Probabil citatele sunt luate din `Sentimentul romanesc al fiintei` si au legatura si cu `Rostirea filozofica romaneasca` . Aceste texte trebuie citita cu foarte mare precautie sau luate numai in sensul lor metaforic . Trebuie avuta in vedere perioada si conditiile in care au fost scrise - daca tot e vorba sa facem hermeneutica . Noica , spre deosebire de alti colegi de generatie , a ales sa ramana in domeniul culturii , in ciuda politicului , evitand astfel dizidenta . problema e incurcata , iar acum eu vreau sa ma refer la altceva . Desi e greu sa spui ca s-a afiliat `filozofiei` de partid , aceste carti servesc din plin doctrina acestuia . Strainii citesc aceste carti cu zambetul pe buze ( la fel ca si ideile lui Blaga despre `spatiul mioritic` ). deoarece Noica a fost rupt de traditia filozofica pe care o stia atat de bine in epoca interbelica , el a cautat o alta traditie si a gasit-o pe cea a `romanismului` , o mitologie filosofica romaneasca care a jucat un rol foarte important in protocronismul vehiculat in epoca . Repet , citatele sunt binevenite , dar cine vrea sa citeasca cartea sa nu se lase furat de frumusetile ademenitoare ale patriei , caci acestea poate nu lipsesc cu desavarsire , dar sunt departe de `aurirea` pe care le-o acorda Noica . Sa vedem insa poezia din ele si sa ne bucuram de incercarea lui Noica de a vedea si altfel lucrurile . . .

secundele in clepsidra
si eu
tertul cuvant
un fruct amarui
gasind tamplale tale
zvacnind fierbinti

se pare ca prin acel dincolo eu intelegeam lumea cuvintelor;daca e vie sau moarta,asta fiecare va judeca dupa propriile credinte.multumesc!

Se pare ca inca n-a trecut.Dar,cu rabdare,va trece.Timpul nu pare a tine cu tine - ai face bine sa revezi cateva verbe din text pentru ai reda coerenta.Ai o empatie buna uneori:\"privirea ta\".Pacat ca nu s-a pastrat pana la final.Numai bine!

De obicei o asemenea poezie se comenteaza cu o grija aparte si de cele mai multe ori autorul este menajat.Ii las pe altii sa ma contrazica,iar ceea ce scartaie poti vedea si singur.Poemul tau m-a emotionat nu neaparat prin atmosfera degajata,ci poate fiindca e unicul poem serios din ultima vreme.Memoria ma poarta inevitabil catre Sylvia Plath...

Retin primele patru versuri.Am aici intreaga poezie.Urmatoarele \"detalii\" se puteau omite,nu din pudoare,ci fiindca fiecare banuieste macar anatomia unui trup feminin.Eu as renunta la virgula si as lasa un spatiu intre versurile 5 si 6.
Abureala se termina destul de eminescian:\"pe mine mie/reda-ma\".Concluzia:ai prieteni buni(prieteni de-o steluta).

Priveste-mi gestul ca pe o simpla sugestie!Cateva sfaturi pentru a inlesni lectura:
1)incearca sa desparti versurile in strofe;
2)virgulele pot lipsi(nu trebuie sa dai totul de-a gata,ai ceva incredere in cititorii tai);
3)mi se impleticeste limba la lectura versului 3(poate mai schimbi ceva pe-acolo).
4)daca nu esti de cartier(sau chiar daca esti),renunta la \"tz\".Crede-ma ca aici nu suntem la Atomic!Nu e obligatoriu,dar modificarea ta va fi apreciata.

Dragoste apofatica ...

in lumea asta traim intre pereti care se ascund intre ei si care formeaza un labirint monstruos de idei contrare ... dar exista si pereti care mai mult dezvaluie decat ascund .

ferestrele sunt facute pentru a privi PRIN ele , prea putin ne gandim la consistenta lor adevarata ; oare lumea care ne-o arata ele este aceeasi cu cea din partea cealalta ? transparenta poate fi de multe ori inselatoare . si cum ne-am putea apropia unii de ceilalti daca nu ne-am putea privi mai intai ? iar in privire ne descoperim amandoi deopotriva .

si cand credem ca am ajuns sa rupem orice bariera si putem simti sufletul celuilat , il atingem si ne bucuram de fragilitatea lui , ne dam seama ca totusi este un altul , ca desi poate ne caracterizam mai mult ca el decat ca mine , el ramane doar o suprafata reflectorizanta , care se ascunde pe ea pentru a ne arata pe noi .

adevarata cautare se face in noi insine si de aici incepem sa reconstruim intreg hatisul lucrurior vizibile sau nevazute ...

un zvon spune ca dragostea ar ajuta mult in aceasta privinta :)

poate ar trebui schimbat titlul ... suna atat de banal

nu stiu de ce , dar versul \"la radacinile impietrite\" nu-mi place cum evolueaza in cadrul strofei . poate-ti dai tu seama de ce

apoi alaturarea \"ca din\" nu mi se pare a fi lozul castigator

dar cum nu sunt critic ma rezum la aceste mici sugestii

De obicei acest mesaj apare în prefața marilor sisteme filosofice . Kant și Hegel au recunoscut că nici măcar ei nu au capacitatea să înțeleagă ceea ce au imaginat , darămite să-i ceri altuia .

Totuși , în timp , oamenii au inventat tot felul de tehnici și metode prin care poate fi un text abordat , astfel incât , deși nu înțelegem , putem discuta pe marginea acestui neînțeles .

Sincer , eu aș fi încheiat

comunic doar cu mine


Insăși comunicarea nu are loc decât prin semne , un cuvânt general ce exprimă toate tipurile de comunicare .

tin minte ca aseara la cursul de ETICA am initiat o discutie despre valorile morale pe care ar trebui sa le cultive oamenii .

trecand de modul prezumtiv , am ales ca fiecare sa spuna ce VREA de la celalalt .

Dupa doua ore de dezbateri , o fata a tras concluzia :

in general noi vrem o \"gramada\" de chestii , nu vrem doar tot , noi dorim o sumedenie de tot-uri foarte-foarte amanuntite si variate .

Eh , ce sa-i faci ? ECCE HOMMO ... un pic de lux ( mental ) nu strica nimanui .

Da , ma conformez ...

mie tot \"norul\" imi place , asta ca sa nu mai vorbesc de repetitia consoanei \"d\" , acolo unde voiam doar repetitii de vocale , dar daca voi vreti sonoritate ...

Da , scenarul asta nu l-am mai intalnit spus asa de simplu .

Nu , nu e Deus ex machina , e ceva mai profund si totusi nu atat de banalizat ca divinizarea tehnicii .

E interesanta Evolutia dupa Apocalipsa . Asta inseamna ca asa vezi tu viitorul ? Sa stii ca s-a renuntat la ideea de a face roboti cat mai umani posibil ( asta nu mai e decat in filmele SF de proasta calitate ) . Acum omul incearca sa devina un robot , sa-si imbunatateasca performantele , sa-si instaleze tot felul de cipuri etc.

Mai vedem noi ...

Sa-nteleg ca de asta ma impac eu asa de bine cu Filip ?

El cu simbolul , eu cu semnul :)

Acolo unde apare \"Comenteaza taxtul !\" inseamna

ca ai DREPTUL sa scrii ce vrei sa `zici` .

Te mai astept si pe tine cu noi comentarii .

Multumesc !

. . . si - deocamdata - atat .

Te mai astept si cu alte opinii .

Rectificare : acolo unde scrie in comentariul meu Eliade , rog A SE CITI Blaga ( cred ca ieri m-a luat fiorul mistic pe dianainte ) .

Imi calc pe inima si incerc sa va descopar cate ceva , nu dintre ascunzisurile acestor mici versuri , ci din resorturile interioare care au dus la ivirea lor .

Anca , acel `incet ascult` ar putea reprezenta o alta varianta a titlului , este atmosfera care ar trebui sa fie prezenta in timpul creatiei , acel `incet` reprezinta tacerea interioara , este verbul divin care salasluieste in fiecare dintre noi , incetineala reprezinta tocmai maiestatea acestui verb .

Fosnetul este pentru a nu duce in eroare cititorul , care se asteapta sa auda ceva , a fost ales pentru a nu pierde zgomotul foii de hartie , dar si pentru a se arata ca nu este ceea ce se intelege in mod normal prin cuvant , este acelasi verb divin .

Cele trei versuri selectate de tine , Anca , imi fortifica ideea de a nu fi facut din aceasta poezie un haiku . As fi trimis mult prea departe .

Adriana , ma bucur de vizita ta , dar si mai mult fiindca ti-ai oferit din sufletul tau pentru \"putina bucurie\" .

Acel `galop alb` tocmai asta vrea sa sublinieze , desi bucuria la care m-am gandit eu este poate mai mult ataraxia .

Ai surprins bine , te felicit si-ti multumesc fiindca m-ai citit atat de aproape de ceea ce am vrut eu sa spun , si faptul ca `norul` este acea crusta ( sa fie cliphoth-ul cabalistic ? ) care ne desparte de etern ( este cenzura transcendentala a lui Eliade ) .

Intelegi atunci , Filip , de ce nu putea fi \"nordul\" , ar fi fost prea razboinic , prea hiperborean , prea intunecat , pe cand eu am incercat sa temperez orice imagine , fie pozitiva , fie negativa , cine stie , asa ca o urma de speranta . S-ar fi incheiat prea brusc , iar la sfarsit cititorul deabia atunci trebuie sa-ncerce sa se desprinda .

Va multumesc pentru rabdarea avuta cu mine .

Poate ca aici intrezarim adevarata nevroza , infata cutiei mecanice care nu-si regaseste menirea .

Poate am sa ma opresc un pic asupra motivelor reale si un pic mai mult asupra celor alcoolice , pline de impresii estivale . Balerine mecanice se misca sordid pe dupa salcii , fara armonii , fara culoare , fara dans si mai sordid decat toate fara sa danseze .

Pe-o banca y agatata de-un parc x impresionante salcii isi dau gaturile pe dupa soapte de amor .