Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Ca în toracele unui animal mare și cald

1 min lectură·
Mediu
Să mă întorc într-un târziu acasă
Ca dintr-o bătălie pierdută,
Ca dintr-un pustiu care doarme
Să urc încet scările
Ca și cum numai umbra mea ar fi,
Imaterială, acolo. Să trag podul
Să tai orice punte și în urma mea doar noaptea
Să pâlpâie ca un gol, ca un ocean rece și negru
Să mă întorc acasă
În micul paralelipiped de beton
Ca într-un refugiu, ca în toracele
Unui animal mare și cald, ca într-un rest
De memorie. Să-mi pierd urmele,
Să-mi pierd auzul, să-mi pierd văzul
Și doar un simț necunoscut să lucreze, uriaș, în tăcere, în mine
Să fiu singur. Un scrib într-un sarcofag,
Într-un labirint de granit, într-o noapte de piatră.
054.995
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
114
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Mircea Florin Șandru. “Ca în toracele unui animal mare și cald.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-florin-sandru/poezie/169172/ca-in-toracele-unui-animal-mare-si-cald

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
tot mai aprig frigul umblă să se țină scai de om Frate mai mare iată aprind prin pământ o stare de întoarcere Cred că Traian Furnea în odihnă acum mi-a vorbit de dumneata Așa se face că am vorbit azi despre toracele cum despre ce ne suntem
0
@cosmin-dragomirCDCosmin Dragomir
așa că nu o să mă cert cu Sile pentru aprecieri. Textul mi se pare slab, curat slab. Mult biografism neîndemînatec liricizat, un fir epic aș putea spune contondent fiind mă lovește în moalele capului, adică la bucata aia de lob plină cu neuroni de amintiri. De ce spun asta?, pentru că bucăți întregi de imagini par preluate (să fimi clari , nu acuz pe nimeni de nimic) din lectura în particlar a autorului. Nimic nou sub soare, descriptivism aiuristic, pedofilie poetică(teme minore sau arhi-uzitate încît dacă nu se vine cu ceva nou, măcar maniera atunci suntem pe ducă)
0
@dan-mihutDMdan mihuț
un pic de naturalism presărat peste un obsesiv bacovia plecat prin eroziune continuă a memoriei către vid. dar podul rămâne și de data aceasta marca singurătații unei imposibile evadări. idee veche, formă nu lipsită de interes. phărerea mea!
0
Îndrăznesc ...



Consider că mai important decât \"forma\" e conținutul, un poem trebuie să transmită starea, emoția...
acest poem ajunge la sufletul cititorului, îndeplinindu-și menirea
\"Să fiu singur....ca în toracele unui animal mare și cald\" un palat cu ferestre oarbe purtate-n piept.


cu drag si respect,
erika
0
@cont-sters-2743Șșters
Frumoasa poezie, de la cap la coada, am regasit scribul in sarcofag, ai reusit sa transpui unele idei, chiar daca uzitate, nu conteaza, ai gasit forma si limbajul potrivit.

La mine aicea în cămară
Vorbesc pe-o altă limbă cu pereții
Aceștia-mi sunt profeții
Care-mi vestesc că astă seară
Va curge sânge-n călimară
Și mă voi întreba

Est-ce que c`est le fin de monde aujourd`hui ?
0