Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnalthoughts

Povestea opalului șlefuit de cristal

1 min lectură·
Mediu
Nu pot să cred, om de cristal de marmură, de lut al meu opal negru l-ai făcut. Era cel mai frumos opal al meu, al tău, special, rasfatat, naiv. negru acum. Nu pot să cred că te-am lăsat omule de cristal, de lut ai vrut!...n-ai vrut? Opalu-mi în negru l-ai crispat dulce erai, transparent, ametitor muscai. Tăiai, șlefuiai opalul meu neincetat. poate la început,imbătat de culori ingrijorat cedai. Marmurà ai transformat din opal, marmura neagra de pe pietrele... ...mormintelor reci de spital. Privesc împietrită opalul meu, atat de greu acum. De cand ai plecat, cel care esti de lut, de marmura...de cristal. Opalul e banal...e doar marmura rece de pe mormintele din spital. Admirat,respectat,instinctual evitat. opalul numai e opal. e doar cristal de marmura, lut banal.
012.253
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
126
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Miklos Emanuela. “Povestea opalului șlefuit de cristal.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miklos-emanuela/jurnal/14000013/povestea-opalului-slefuit-de-cristal

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@potoroaca-romeoPRPotoroaca Romeo
Imi place universul tau interior si ritmul oarecum sacadat, secvential
0