Povestea opalului șlefuit de cristal
Nu pot să cred, om de cristal de marmură, de lut al meu opal negru l-ai făcut. Era cel mai frumos opal al meu, al tău, special, rasfatat, naiv. negru acum. Nu pot să cred că te-am
O tristă poveste
Văd lacrimi de obrazu-i pătrund Răni adânci în suflet săpând. O lume întreaga de poveste, Plânge, simte că numai este. Și așteptă un singur cuvânt Nu vrea imaginație, nu vrea doar un gând Un
M-ai distrus...
Ai plecat... Precum o adiere de vânt. Visurile mi-i le-ai aruncat, Singură stau acum. Parcă m-aș arunca Să dispar... Precum fumul în aerul curat Lumea mi-ai poluat. Acea lume ce mi-ai
Neconsolată
Forma generală, forma actuală A inconștienților, Bătăușilor, ingraților, răilor A înșelătorilor. Falșilor, needucaților! A oamenilor. Apreciați, iubiți, protejați. A prietenilor. Adorați,
