Poezie
Bolnav, de dor
1 min lectură·
Mediu
încerările sufletului meu
de a-și opri mistuirea
au fost mereu zadarnice.
încetul cu încetul
plînsetul miorlăit
al sentimentelor rahitice,
mă făceau să mă cred
prizonier
într-un război spiritual
apocaliptic,
din care nici tu
nu mă mai puteai salva
pe zi ce trece
cărându-mi spiritul agale
-decade el, decad și eu
din întreaga ființă
văpăi de dor si jale
îmi năpădeau
amintirile și așa amare;
țipă, urlă, se zbat în mine
de parcă fiecare ceas din noapte
uscat de dor și stins în lacrimi
ar fi întreținut
din haosul mut și cenușiu
022844
0
SH