Un dumnezeu, în Piața Gării
Slăbuț (dar fibră de carbon!)
În mekanismul întâmplării
Vârî o piesă, la trombon.
Și kălători, cu iz mekanic
Îl ascultau picând pe spate
Mușcând din burgerul
Haida fuga.
(parodie la ceva)
Mai fugim puțin de-acasă, mai oprim, ca să-ți revii...
Aurora australă stă privind proptită-n coasă
Praful stelelor din urmă, când ne ducem pe pustii
Cu
Sunt vârtejul ce ridică praf pe Marte
Eu prin forjă știu să nasc tigăi Tefal
Mișc planeta cu multiplii mei de cal
Și d-ar fi s-o luăm pă altă parte
Sunt și inginer sentimental
Și amant al
Grâul habar n-avea habar ce-l așteaptă,
Trebuia să plece-afară
Și voia să știe, țigăncile îi dădeau în bobi
- Cum va fi vremea? întrebau sătenii așezați
La mesele din plastic
(Nici berea nu mai
Cap. 1. Lupta și eroii.
(în care grătarul nu-i pentru cin' se pregătește)
- Eu spun să-i încercuim mișelește! fu de părere Păcală, iar ThinDollar aprobă, c-un oftat, ceea ce rosti amicul
Tu, draga mea lactee, vopsită ruj și stelă
Închipuire-a vrutei lui Dumnezeu din spaț,
Așteaptă. Am să trec piciorul ca o schelă
Peste sfiala-mi rece. Cu-al macaralei braț
Eu te-oi culege tandru
Și mi-a veni, Tată, și mie, rând
Să iau în spinare
Plug de pământ.
Pământ de cela bun,
Cernoziom
Făcut din om culcat
Lângă alt om.
Și împărțit (ca-ntotdeauna)-n două
Jumate mă deșert
Te-am măsurat în lung și-n lat
Iubito, ocolită de cusur...
Am căutat secretul
Matematic,
Al curbei fabulosului tău cur.
Cu integrale triple, pe volum
Zadarnic sânii tăi, sau cracii
Am
Mda, deci: mă mut, deci, plec!
Din mine,
Cu arme și bagaje.
În liftul dragostei de sine
Oprit între etaje
Se piș-un câine maidanez
Și-mi cântă un bețiv
Trage din pungă prenadez
Ecoul meu
Rupți din soare
Și munciți sub teasc
Bobii mei rotunzi, precum îi țâța
Vreu să mă-ngropați în lemn de bute
Seara. Dimineața, mă dezgroape mâța
Și cu gând împleticit, pe nebăute
Eu la Cer să
Lumina e pitită prin vinuri vechi în beci
Și fiindcă dânșii-au aripi cu baterii solare
Îngerii stau pleoștiți în zona de parcare.
(Hârzobul nu prea umblă în zilele mai reci)
Adus puțin de
Peste durerea mea
De bască,
Filtrată de un dres
Cumplit de fin
Venit-a coapsa ta
De-un roz divin,
De mi-a stat mintea-n loc
Și gură-cască.
Slăbită în iubiri de troc
Fără noroc
Tu peste
Adresa nu există, căci strada s-a retras
Și din nomenclator, chiar și din Google Maps
Un fel de nostalgeală (o pulbere, un praf)
S-așterne azi zmerit, peste ce-a mai rămas...
Adică două
Hai, Janeto, să-ți arăt tarlaua!
N-are acte, nu-i intabulată
Îi d-aci și până dincolo de tata
Și-aproximativ, la fel de lată.
Eu, porumb de boabe
Soi hibrid
Tu zglobie glie și ogor
În comuna
Nijinski e sătul de poante
Fachiru-aprinde-un ultim cui
Maestrul, azi, e ceai din plante
În circul ăst al nimănui.
Ca un contabil balerină
Închide ziua - gest fragil -
Și, preventiv, toarnă-n
Vorbeam mai ieri, în bar, cu Musca Tottonel
Bețivă și șucară ea mi-a intrat prin geam
Direct, că n-avea vreme, secunda nu-i defel
Vreun aliat al dânsei și nici al dânsei neam
Și cică de-aș avea
Acaru-i vinovat c-a adormit în post
Iar turma de vagoane s-a-mprăștiat pe câmp
Și-a început să pască arhanghelul mai tâmp
Căci să mănânce iarbă părea să n-aibă să rost
Si umblă vorba-n staul,
Și ce-aș mai bea și ce-ai mai bea
Bătrâne Rege în derivă
Dar vița îi demult sarma
Și duda-i bună de colivă
E veacul încurcat pe fus
Și dracul ghem plimbat prin oală
Nu de pisică ci de
Să nu mă cauți prin boscheții
Pâcliți de ruginii cenuși
Și nu-ntreba, te rog, racheții
(Ãi moldoveni sau doar pro-ruși)
De nu cumva-s în tren, spre Huși (uăi!)
Să nu mă cauți prin
Ceru-i boțit ca un cearșaf
Și lipovean, după cătare
Și emotiv și fără tiv
Și-un pic
Nescuturat de praf.
Iar cu batista pe țambal
Un soare aproximativ
E condamnat la extrădare
De timpul
Somnul ăsta, moarte mică
Ce nu duce nicăierea
Mi-a turtit fața de pernă
Mi-a trezit în venă berea
Coborându-mi Luna-n bernă.
Dezgropat de o pisică
Pisicar râvnind langoși
A venit iar
P-aicea veșnicia născută-i pe coclauri
Iar viitorul vag miroase a chirpic
Prin urbea-nțepenită în veacuri cu balauri
Afară de schimbare se schimbă mai nimic
P-aci perfectul simplu șade la
Iubito, ce cruntă-i despărțirea!
În silabe.
Și cratima cretină vârâtă la mișto
Între un eu și-un tu; ținând botu' pe labe
Iubirea alb-calină se zbate-n embargo
Nu mai produce fluturi decât
Intro/refren:
Ia foc găina beată, visând la cucuruz
Hambare pline ochi, furaj pân' la refuz;
Tarlaua e umbrită de-un soare beleuz
Ce-arată ceasu' 13 și pare scos din uz.
Îmi fac un calcul
MS