Poezie

Haida fuga

(parodie la ceva)

1 min lectură·23 ianuarie 2020

Mediu

Haida fuga.

(parodie la ceva)

Mai fugim puțin de-acasă, mai oprim, ca să-ți revii...

Aurora australă stă privind proptită-n coasă

Praful stelelor din urmă, când ne ducem pe pustii

Cu genunchii pân-la gură, înverziți de iarba grasă.

Ah, de aș avea putere (numa' mușchii mei nu vrea

Să mă-nalțe peste colburi, apelând la vechi memorii),

Ți-aș înfige-n ceafă gheara învelită-n catifea

Si-aș sui cu tine cerul, unde se sărută norii

Te iubesc fără de suflu și în ciuda gravității.

Și regret acuma chiulul de la orele de sport

Focă, dacă ții la mine și deții simțul dreptății

Te conjur, dă din picioare, fin'că sunt aproape mort

Dă și tu, puțin, la vâslă prin secundele scadente

Asta, ar încuraja zborul nostru în rase-motte

Îți promit la capăt perne și ambrozii recurente

Și divinele transfuzii, cu divinul lor compot.

Ne vom odihni acolo, înveliți în vechiul rit

Într-un loc fără localnici, fără trupuri în chirie

Vom proba suflete noi, din celule satelit

Așteptând, îmbrățișați, faptele

Să se prescrie.

001.704

Mihai Sava. “Haida fuga.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-sava-0043565/poezie/14144175/haida-fuga

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.