Mihai Miro

Eu vă spun cinstit: (Fără supărare) De se duce nepoftit, Va fi tratat ca atare.

Cum fac multe accidente, Zilnic brașovenii noștrii, Vor treceri inteligente, Pentru cei ce merg ca proștii

"Câinilor"!, eu vă propun; -Că se poartă la români- Faceți-i pe toți săpun Și spălați-vă pe mâini.

O spun fără patetism: Mulți copii au Autism. Suferă de-aceasă boală Și puterea actuală.

De când e zglobie, O blondă declară: Că ar vrea să fie, Lati-fund-iară-

O băbuță sfătuieșe; -Dacă vreți să fiți bărbați, Musai să vă comportați, Femeiește.

Pe Băneasa după viscol, Constată un pasager: Că avioanele-s la sol, Iar conducerea în aer.

Spun poeți cu tâmple dalbe: Poezia postmodernă, Se scrie cu versuri albe, Numai în sezonul iarnă.

Sâmbăta băteam covoare Și îmi potoleam mânia. De cînd nu sunt bătătoare, Imi bat soacra și soția.

Parlamentu-i în derivă, De-arestarea preventivă, Iar Senatu-i bănuit, Cum că s-ar fi Șovăit.

Să-mi fie cu iertăciune, Dar în noaptea dintre ani, Nu a fost televiziune, Ca să nu aibă țigani.

Să fie lucrată, Cere măiestrie, Da-i etichetată, Drept ticăloșie.

Pe un tușier banal, L-ai bătut fără mănușă. De te luai de central, Nu stăteai acum pe tușă.

Se-nreabă un profan: Dacă se vor întâlni, În ce limbă vor vorbi, Premierii Orban?