Mihai Miro

Chiar de spun vorbe nefaste, Francezii sunt neamuri proaste. Din ce-au fost Cocoșii Galici, Au ajuns claponi și jalnici. Clapon = Cocoș castrat.

Bănel! spune România: Fiindc-au da foc la ghetourui Și vrei să-ți răzbuni etnia, Arde-le vreo două goluri.

Se întreab-un cetățean, De curând bucureștean: Să aleg Calul Troian Sau Buldogul lui Traian?

Nu umblu cu dedesubturi. Președintele, se știe, Are-averi și multe drepturi, Însă nici o datorie.

Cel mai bătrân om din Europa, englezul Henry William Allingham, și-a sărbătorit de curând împlinirea celor 112 ani, declarând că își datorează longevitatea \"țigarilor, whisky-ului și femeilor\",

De-ajuți pe unul la furat, Fiind complce-ai să plătești. Iar de-l ajuți ca avocat, Din ce-a furat și tu primești.

Mi-am prins soția, (vreau să zic) În pat cu cel mai bun amic. De-acum pot să mor și basta. Am trăit să văd și asta.

Editori cu prea mult zel, Trimit la Atelier, P-autorii consacrați, Pentru a nu fi frustrați.

-De ce ești în starea asta? Îl întreabă asistenta. -Iarăși m-a bătut amanta, Fiindcă m-a prins cu nevasta.

Vă rog să nu mă ciopârțiți. Jos șuvița din frizură. Să nu umblați la favoriți, Iar la spate cu bordură.

Au Mercedesuri și palate, Că au cerșit prin alte state. Când mă gândesc mă iau fiorii, Cât de bogați sunt cerșetorii.

Sunt hotărât să nu mai cer, Explicații și nici scuze. Orice text la Atelier, A-nceput să mă amuze.

-Domn-șofer de pe Salvare, Ce-i cu graba asta mare? -Am un pacient pe moarte. -Și morga-i așa departe?

Voturile, spun pe șleau, Chiar decă vă supără, Până mai ieri se cerșeau. Acuma se cumpără.

Toți cei care s-au bătut, Spun că sunt câștigători. Singurii care-au pierdut, Sunt bieții alegători.

De la Þuica Românească, Care s-a băut cu țoiu, Nu a putut să lipsească, Nicolae Văcăroiu.

Candidații bătăioși, Pentru-a fi victorioși, În luptă cu-a lor opuși, Au devenit bătăuși.

Degeaba urlii și mă bați, Că te înșel cu doi bărbați. Numai eu știu și cu Bunul..., C-amândoi nu fac cât unul.

Alianțele la români, Încep cu strângere de mâini, Evoluând până-ntratât, Că-ntr-un final se strâng de gât.

De toate îngrijorat, Vă declar că nu mai pot. De-aia m-am și operat, Mă durea puțin în cot.

Deși-s la căutare, Femeile ușoare, Eu trăiesc de-un car de ani, Cu o Grasă de Cotnari.

Mi-a șoptit o stewardesă; El s-a supărat pe presă Și la vorbă a fost slobod, Fiindc-a luat ceva la bord.

Chiar de s-au găsit falsuri, La mai multe semnături, Partidul Civic Maghiar, E legal, dar cam penal.

Un stomatolog vestit, Mărturisește adesea, Când vine mai obosit, Că iar a tras la măsea.