al treilea text apocrif - ea doarme nu aude nu

sunt un poet genial modestia am dus-o la anticariat

și acolo se vinde la preț de nimic la pătrat la cub și la

puterea a zecea genial deși n-am scris nici un rând cel

puțin bun da prevăd toate insinuațiile nu stăruiți da chiar

genial știți nu am deschis până acum nici o ușă într-o

zi se vor deschide singure m-am săturat de motani de

broaște nu mai sărut nici o broască nu scriu despre

flori culori și alte enormități vreau să scriu despre

sine despre câinele trist fără el despre inima ce urlă ca unlup la menajerie fără speranță despre banii ce veșnic îmi lipsesc nu vă gândiți la bani atunci nu are rost să trăiești dar la ce vă gândiți ei tu acolo pe scenă unde nu te ajunge nici o privire de ce-ai scris despre iubire nu prea se vede să fi iubit ori să nu fi avut alte necazuri preocupări idei teme modeste teme himere teme năluci de care te temi că împușcă teme că niște femei aborigene într-un oraș cu tei teme sălbatice în ținuturi barbare teme bolnave teme vulgare dezgolite veleități antice nu-mi săreați înainte ca niște purici

ceasul inimii mele e perfect ca un Breguet da sunt

un poet genial îl invidiez pe Tom Wits nu mă trezesc

în dantele chiar dacă n-am scris nici un rând și zilele-mi trec

printre târfe da la birt nu mai vreau să ascult

dulcegăriile barzilor lacrimogene poeme am aruncat

pe geam televizorul îmi câștig pâinea într-un mod departe

de-a fi ideal și merg pe străzi merg șchiop merg solitary

da sunt un poet genial discursul meu e unul al vieții

mi-aș dori poate un palton mai cald și mai comod în

rest trăiască Dali și Chagall