Poezie
îngenunchiat lângă iesle
gând pentru poeziștii dintotdeauna
1 min lectură·
Mediu
oriîncotro să mergem împreună cât ne e dat! nimicului din toate
nimic nu las! fii Tu privirea sfântă ce mă absoarbe din pustietate
atât de obosit de sine însuși lăuntrul care doarme în afară
s-ar mai trezi? la ce s-ar mai întoarce? un paradis infernul să-i apară?
pe când în van a spiritului formă halucinând mai tulbură neantul
eu trebuie să uit – râvnească-n pace memoria materiei un altul!
și chiar îngenunchiat de aș rămâne în umbra-ndepărtându-se de mine
nu aș striga în urma ei – aș crede că-n lumea asta n-am văzut pe nimeni
001.639
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Leoveanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 8
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Leoveanu. “îngenunchiat lângă iesle.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-leoveanu/poezie/221403/ingenunchiat-langa-iesleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.