Poezie
bolnava muzicii deșarte
jurnal apocrif 54
1 min lectură·
Mediu
mi-e capul dus pe brațe-n cer
prin aburii unui fierbinte nor
că nu mai știu cât văd cu ochii
și cât cu cearcănele lor
vai – sfântă este numai ea
bolnava muzicii deșarte
și sfântă e greșeala ei
născându-mă spre-a se desparte
de-un vis urât – căci visu-i sunt
pătruns de urâciunea mea
preafericit mă-ndepărtez
că n-am rămas otrava ce altfel se numea
mi s-ar fi dat cât pot cuprinde?
mi s-ar fi dat un ochi de rând?
prea mulți ar fi trecut prin mine –
s-ar fi-nnegrit prin acest vis trecând
bolnava muzicii deșarte
vai – sfântă este numai ea
dacă încep acum prin alții
și mai urât a mă vedea
și-atât de sfântă-i e greșeala
- nemărginirii când mă varsă -
că-n cer sub greutatea nopții
e buza lunii mai întoarsă
001.445
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Leoveanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 133
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Leoveanu. “bolnava muzicii deșarte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-leoveanu/poezie/164076/bolnava-muzicii-desarteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
