Poezie
un om stă înfipt în asfalt
1 min lectură·
Mediu
un om stă înfipt în asfalt
ca un os de pește scuipat de un dumnezeu
câinilor flămânzi de pe pământ
nimeni
nu știe de ce
nu clipește
nu înjură
nu dă picioare în fundul trecătorilor
nu întinde mâna
nu mănâncă semințe
stă
unii cred că e cabină telefonică
prin el iau legătura cu târfele lor
cu amanții
caută jumătăți la numere inexistente
ei fiind doar un sfert
și găsesc bucăți de viață amestecate
în priviri
nu neapărat dragoste
alții își încearcă cheile de la apartament
și-și descoperă soțiile mâncând din singurătatea lor
unii îi bat o scândură perpendicular
pe piept
și așteaptă moartea la picioarele lui
câteodată mai trece câte un copil
lângă o mamă singuratică
nu cumva ăsta e tata întreabă el
închide ochii strigă mă-sa
tu nu ai voie să vezi așa ceva
alții îi culeg fructele
fac compoturi și dulcețuri
cine știe când mai găsești unul
căruia îi scoți ochii
și el continuă să te privească
stă
săptămânal pe la el trece un inspector de la primărie
îi cere autorizația de construire
și-l amenință cu demolarea
el nu zice nimic
e doar un om înfipt în asfalt
ca un semn de întrebare la marginea orașului
001.499
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mihai carabet
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 198
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 41
- Actualizat
Cum sa citezi
mihai carabet. “un om stă înfipt în asfalt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-carabet/poezie/13986173/un-om-sta-infipt-in-asfaltComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
