Poezie
cuțitele
1 min lectură·
Mediu
nopțile m-au hrănit de mic
atunci când tata venea cu dulciuri
iar eu așteptam în întuneric
ținând strâns în pumn hârtiile de ciocolată
cu respirația tăiată
să-i aud cum se iubesc
pe atunci mă interesau cuțitele
mă jucam cu ele prin curte
amenințam câinii
mama nu spunea nimic
mă înțelegea
acum e altfel
privirea mi-e unsuroasă
sunt greoi ca un bolovan rostogolit în toate direcțiile de cursul valutar
flămând stau lângă geam
îl aștept să apară cu punga de dulciuri
ea deschide ușa
firele de praf zboară prin cameră
apoi se întorc înapoi
se depun pe chipul meu
le simt
și înțeleg că a trecut mult timp
cuțitul e sub pernă
ea mă sărută
și mă înțelege
002.382
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mihai carabet
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
mihai carabet. “cuțitele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-carabet/poezie/14046968/cutiteleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.