Poezie
(veronic.c.c.c.c.aaa)
1 min lectură·
Mediu
de la început totul părea atât de simplu
mai ales când te vedeam scuturând cutia cu pufuleți lângă ureche
iar luna drogată
dormind în timpul serviciului pe un nor
ne oferea senzația că trecem neobservați
pe lângă ușa spitalului de praf
în care am stat ceva timp într-un cărucior în pană
vedeam cum îți suflă vântul în chiloți
ca într-o pânză de corabie rătăcită --- cârmaciul beat
te priveam ca pe mama
cum te depărtezi cu 3 noduri pe zi
cu mâinile înfipte în până la coate în pământ
și nici un țipăt nu evada din noi
deși eram liberi
să facem orice
am dat până la urmă banii unui taximetrist rusafon
ca doi copii rătăciți printre pietre
cu dureri acute în burtă
numai noi doi am rămas cu
mărimea pantofilor nedescifrată
001654
0