Poezie
ninge peste cerșetorii din Praga
1 min lectură·
Mediu
... să văd târgul de Crăciun de la Praga,
lume luminată, târguieli de tot felul,
gablonțuri, îngerași de lemn, cristaluri,
granate, porțelanuri avem, vinuri, covrigi,
ninge peste cerșetorii gării din Praga
înfofoliți în pături, acoperiți cu celofan,
dintr-un cărucior cu rotile rămas fără picioare
îmi cere un bărbat o țigară, îi curge apă
din vârful nasului și mâinile îi tremură pe brichetă,
nemișcați ca niște statui sub zăpadă în fața gării
în parcul acela micuț, în timp ce la mai multe clădiri
cu multe etaje nu se vede aprinsă nici o lumină,
mor zilnic de frig scoși de sub poduri sau pasarele
oamenii fără casă aciuiați pe lângă gară,
câteodată visez cum veneam seara să te văd cum urci în tren
așteptam cu gluga pe cap într-un colț al gării noastre,
te săruta tatăl tău și te ajuta cu bagajul,
mi-ai spus că m-ai văzut o dată, dintr-o mie de ori,
mie îmi era drag numai să te văd, atât.
a trecut ceva timp și gările astea cu multe iluzii și
necontenit ninge acum peste cerșetorii gării
din Praha mater urbium.
071.870
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mihai amaradia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 181
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
mihai amaradia. “ninge peste cerșetorii din Praga.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-amaradia/poezie/14159601/ninge-peste-cersetorii-din-pragaComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓“Cerşetorii” devastați de sărăcie şi de viața cărora s-a prins promiscuitatea, sunt defavorizații sorții, fiind ostracizați de oprobriul public care îi exclude din sfera socialului, ei s-au “urcat în trenul” având ca destinație finală falimentul.
0
MASe pare că nu falimentul e destinația finală
0
IEMi-a plăcut, are un fel de liniște în ea, această poezie. Parcă întotdeauna sărăcia care mângâie pietrele, pe care calcă cerșetorii lumii acesteia, are ceva care nu este din lumea aceasta... Cred.
0
CȘatâta timp cât există cerșetori cu toții suntem niște cerșetori care ”așteptăm cu gluga pe cap într-un colț al gării ...”
atâta timp cât există suferință cu toții suntem suferința ...
atâta timp cât cineva iubește, iubire suntem. ..
într-o zi ne vom da seama ...
atâta timp cât există suferință cu toții suntem suferința ...
atâta timp cât cineva iubește, iubire suntem. ..
într-o zi ne vom da seama ...
0
MAmultumesc mult ELIZA, tragic e ca este chiar adevarat, in Praga sunt sute de cladiri vechi goale cu 8 sau 9 etaje, in timp ce nefericitilor acestora li se cangreneaza picioarele de la ger, e vestita hlavny nadrazi din Praga pentru aceasta imagine cu oamenii din fata garii unde e un parculet plin de asemenea homeless care beau vin la pet sau la carton si dorm pe sub poduri pe unde apuca, mor anual iarna cate 20, 30 dintre ei.
0
MAdoamna Maria vorbiti ca din Dostoievsky
0
CȘpentru compliment,
cam așa, nu te poți debarasa de D cum nu te poți debarasa de păduchi, :)
cam așa, nu te poți debarasa de D cum nu te poți debarasa de păduchi, :)
0