tu în privința mea
am văzut cu ochii mei înaintea ploii ciorile fac pe cer un dans zgomotos, am văzut un stejar bătrân ce se bucura ca un puiet când o anumită pasăre singură venea să cânte în ramurile
Eliza a fost aici
a fost demult asta când te-am iubit, când te-am avut în feluri curate, într-o iarnă te-am așteptat la gară, aveai un troller greu cu roțile rupte, aveai un fular pe cap și o suviță singură ieșea
2188
... departe, a plecat, 2188 de km departe, i-am păstrat o captură a zâmbetului, nu știe, aseară în ultima pauză ascultam cum cântă lăcustele în părul ei, în iarba înaltă arsă de soare, seara
șoseta Yuliei
... există de asemenea serile plăcute când unul dintre camarazi descoperă un cântec și-l spune, când bărbații zâmbesc într-o complicitate nevinovată când unul cântă din dragoste și-n mintea
Poezie de la box machine.
... prin tot felul de mașinării, prin uleiuri, pucioase și cauciucuri, prin cartoane și nailoane, mâna mea lovită pe alocuri murdară și cu mizerii sub unghii, pentru care cumperi numai săpun
LaraicaElbaSavașiDrina
... odată si-odată te ajunge din urmă oboseala și-ți spui o să opresc o să mă odihnesc, să dorm în următorul loc unde se va putea și totuși mai amâni, mai împingi viața înainte cu-n pic, în
nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
... se poate să fie odată cu vârsta să gândesc că-n ploile de-acum umbletul femeii s-a îngreunat, liniștea lor e deranjată de tot felul de alarme, zgomote, țipete nefirești, sunt la vârsta în
eu, cel ce de la tine nu merit
... asta-ți spuneam atunci când am tras o bancă sub un balcon lângă magazinul Prichindel, că nu e nimic special în ploaie, e doar apă ce pică de sus, însă de ploaia aceasta de acum, așa cum
încarc totul in Leon și plec
... nici nu știu dacă îmi pare rău că nu mă pot schimba, am vocea asta de când eram mic, pot pleca dacă nu mai sunt îndeajuns, încarc totul în Leon și nici măcar un sărut pe obraz, opresc la
din beneficiile maturității
Fetiță, nu sunt omul pe care să-l păcălești, fumusețea ta îți iese prin ochi, carisma ta se naște din bunătatea pe care o oferi, cum ai dărui pâine cu miez de nucă, crești singură trei puieți
a fost Mihai aici
... la acest eveniment unde mă așezasem cuminte în spate, după atâția ani nu mă mai recunoșteau, credeau că poate sunt barmanul venit să asculte și el, unii poate că-și imaginau că sunt trimis
așa e natural
Cele mai frumoase îmbrățișări pentru mine le avea cele în care cu palma mâinii drepte mă apăsa strâns în mijlocul spatelui să-mi apropie inima de inima ei, îmi cuprindea cu palma obrazul și cu
postcard from Koln
... cum am ajuns aici să văd vitraliile, cu un tren și apoi altul înca un autobuz și alt tren până în gara din Koln, domul în lumina lui octombrie, pe malul Rinului pescarii, în spatele lor o
dimineața, la prânz și seara
Pentru când vei fi necăjită, pentru când veți fi ca fetele lui Feodor voi ști ce să fac, vă voi povesti vă voi duce chiar eu acolo să vedeți cu ochii poiana aceea din mijlocul pădurii de
postcard from Groningen
Tot ce are nevoie un bărbat singur, o masă mică rotundă cu un singur scaun unde să i se aducă o cafea mică cu un păhăruț cu frișcă și o prăjitură puțin mai mare decât un zar, undeva într-un
din mare mila ta Doamne
... în acest tren Regio, în acest vagon necompartimentat suntem 9 oameni și-un câine cu limba scoasă, merg de niciunde vreo 20 de km către niciunde, tot la fel vrăbiile, lizierele, mirosul ierbii
legenda unui om firesc
Se poate să mă subestimezi tinere poet, știu că înfățișarea mea e a unui fermier sau a unui muncitor necalificat nicidecum poet, vezi tu, odată am fost iubit chiar și eu, era o fată ce avea o
felce azzurra
... atât cât pot acum, cât îmi permit anii toți pe care-i am, tot ce-mi pot aminti de-acum 15 ani din vremea aceea, din cele 46 de luni, am rămas cu ceva olfactiv, un miros de
cadoul de Crăciun
... cadoul de Crăciun rămas nedesfăcut ceasul acela bărbătesc mic dreptunghiular salariul ei pe 4 sau chiar 5 luni, dacă mișc cutia îl pot auzi măsurându-mi timpul înăuntru, avea probabil din
rumba pa ti
Sunt legat de tine donzela Gitana Tropical cu un cordon ombilical-sentimental, ca un cântec în soare pentru asta contez, fără tine întuneric e donzela Fuentes, ai mami Rochia ta cea roșie din
captura bunăvoinței
e în ordine domnișoară nu mă deranjează puteți adormi cu capul pe umărul meu așa e normal avem drum lung de 9 ore sunteți obosită și eu sunt un bărbat bun nu vă jenați. - drumul acesta e
kak i pacemu?
... cum? când cu greutate se ține lumea frumoasă, când bătrânul rocker cântă răgușit despre dragoste, când trăim toate formele ei, sora își îngrijește de fratele risipitor pe patul de spital, un
doar pentru atât
... inima mea nu mai are nimic, nimeni nu mai locuiește în încăperi, așteaptă numai rândunicile, acești fotbaliști ai cerului, mult se bucură ea să vadă un meci pe cer, doar pentru atât.
pentru aceleași motive
... știu că-ți spun lucruri ce s-au mai spus însă câți oameni, câți au locuit pământul de la Eva? câte frunze pot fi pe ramuri într-o pădure? câți pești într-un fluviu? pe o plajă câte boabe de
