Copii de flori

copiii care nu se nasc din dragoste nu devin bărbați și femei ei vor fi Îngeri ai cenușii separând în veac negrul de alb copiii care nu se nasc din dragoste își privesc cu ochi de cenușă părinții îmbrățișând fals o zi și încă o zi fără vreun reproș tot mai stinși tot mai stinși bărbații în stare să țină în palmă inima aprinsă și femeile care vorbesc precum izvorul răcoros și bun sunt copiii macilor copiii câmpului înflorit cum altfel dacă nu pentru dragoste ei sunt bărbați și femei care trezesc ziua de mâine o provoacă și o cheamă cu vorbe lipite de trupuri, strivite de ei, acei bărbați și de acele femei, până în zori când macii se vor împrăștia ca niște hematii pe câmp